- Donald Trump a anunțat că va semna un ordin executiv care ar interzice statelor americane să-și facă propriile reguli pentru inteligența artificială
- Președintele spune că SUA are nevoie de „One Rulebook”, altfel riscăm o „cursă AI” încetinită de 50 de seturi de reguli diferite
- Anunțul vine după ce California și New York au adoptat în 2025 legi care cer transparență, raportarea incidentelor și protecții pentru avertizori în zona AI avansate
- Casa Albă, prin consilierul pentru AI David Sacks, susține că ordinul va preempționa statele pentru a evita reguli contradictorii care „sufocă” inovația
- Opoziția avertizează că un ordin executiv nu poate șterge ușor legi statale și că urmează un val de procese între state și Washington
Donald Trump a aruncat o grenadă politică într-un subiect fierbinte: cine are voie să pună reguli pentru inteligența artificială în SUA.
Pe 8 decembrie 2025, președintele a scris pe Truth Social că va semna un ordin executiv care să le taie statelor dreptul de a reglementa AI individual. Motivul invocat? Dacă vrei să câștigi cursa globală, nu poți alerga cu 50 de arbitri diferiți.
„One Rulebook” sau haos: de ce Trump vrea AI-ul reglementat doar la Washington
În stilul lui, Trump a spus direct că SUA „bate toate țările” în AI, dar avantajul nu va ține dacă fiecare stat introduce reguli proprii, unele fiind, în cuvintele lui, „bad actors”. Ideea lui e simplă: companiile de AI sunt ca niște șoferi de Formula 1; dacă fiecare pistă are alte reguli, nu mai ai campionat, ai confuzie.
Administrația sa, prin David Sacks (consilier prezidențial pentru AI), a pus același argument în limbaj mai tehnic: un standard federal unic ar elimina contradicțiile dintre legile statelor și ar ajuta industria să se miște rapid, mai ales în competiția cu China.
California și New York au tras primii: legi locale care intră în vigoare din 2026
De ce a explodat subiectul tocmai acum? Pentru că statele mari au început să legifereze pe cont propriu.
California a adoptat în 2025 un cadru pentru modelele de tip „frontier AI” (cele mai puternice sisteme, gen cele antrenate pe supercomputere). Legea SB-53 cere laboratoarelor mari să publice politici de siguranță, să raporteze incidente grave și introduce protecții pentru avertizorii din interiorul companiilor. Intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.
New York a mers în paralel cu alte legi și proiecte: audituri independente pentru sisteme cu risc mare, prevederi anti-discriminare algoritmică și reguli de siguranță pentru utilizatori (inclusiv minori).
Mesajul statelor a fost: „dacă Congresul întârzie, noi nu așteptăm”. În esență, au umplut un gol federal.
Cât de departe poate merge un ordin executiv peste drepturile statelor
Aici e partea cu adevărat interesantă (și probabil litigioasă). În SUA, statele au puteri solide în protecția consumatorilor, siguranță publică și drept civil. Ca să le iei oficial dreptul de a reglementa un domeniu întreg, de obicei ai nevoie de o lege federală votată de Congres, cu preempțiune clară.
Un ordin executiv poate comanda agențiilor federale ce să facă, dar nu e automat o „radieră” pentru legile deja adoptate la nivel de stat. Tocmai de aceea, mulți observatori se așteaptă ca state precum California să conteste ordinul în instanță imediat ce apare.
Pe scurt: Trump încearcă să centralizeze repede, dar Constituția americană e genul de „boss final” care nu cade dintr-un singur buton.
Miza dublă: turbo pentru inovație sau dezarmare a siguranței?
Conflictul nu e doar juridic, ci și filosofic:
- Pro-uniformizare (Casa Albă + o parte din industrie): fragmentarea statală înseamnă costuri, întârzieri și un risc real ca SUA să piardă avantajul tehnologic. În logica lor, dacă ai o singură regulă clară, investești mai relaxat și inovezi mai repede.
- Pro-reguli locale (state, ONG-uri, unii cercetători): AI-ul evoluează prea repede pentru ritmul Congresului. Statele pot reacționa mai rapid la riscuri concrete: deepfake-uri electorale, discriminare în recrutare, modele care scapă de sub control, siguranța copiilor online. În plus, experimentele locale pot deveni prototip pentru o lege federală mai bună.
E duelul clasic „viteza vs. centura de siguranță”. Trump apasă accelerația dinspre Washington. Statele spun că, dacă tot mergem cu 200 km/h, poate ar fi bine să avem și niște airbaguri locale până vine legea mare.
Ce urmează? Cel mai probabil, două lucruri în paralel:
- ordinul executiv, urmat de procese;
- presiune pe Congres să scrie în sfârșit o lege federală serioasă pentru reglementarea AI.
Indiferent cine câștigă, semnalul e clar: AI-ul a trecut pragul de „tehnologie cool” și a intrat în categoria de infrastructură strategică. Iar când o tehnologie ajunge acolo, bătălia pentru regulile ei devine la fel de importantă ca invenția în sine.