• Donald Trump a anunțat că va semna un ordin executiv care ar interzice statelor americane să-și facă propriile reguli pentru inteligența artificială
• Președintele spune că SUA are nevoie de „One Rulebook”, altfel riscăm o „cursă AI” încetinită de 50 de seturi de reguli diferite
• Anunțul vine după ce California și New York au adoptat în 2025 legi care cer transparență, raportarea incidentelor și protecții pentru avertizori în zona AI avansate
• Casa Albă, prin consilierul pentru AI David Sacks, susține că ordinul va preempționa statele pentru a evita reguli contradictorii care „sufocă” inovația
• Opoziția avertizează că un ordin executiv nu poate șterge ușor legi statale și că urmează un val de procese între state și Washington

Donald Trump a aruncat o grenadă politică într-un subiect fierbinte: cine are voie să pună reguli pentru inteligența artificială în SUA.

Pe 8 decembrie 2025, președintele a scris pe Truth Social că va semna un ordin executiv care să le taie statelor dreptul de a reglementa AI individual. Motivul invocat? Dacă vrei să câștigi cursa globală, nu poți alerga cu 50 de arbitri diferiți.

„One Rulebook” sau haos: de ce Trump vrea AI-ul reglementat doar la Washington

În stilul lui, Trump a spus direct că SUA „bate toate țările” în AI, dar avantajul nu va ține dacă fiecare stat introduce reguli proprii, unele fiind, în cuvintele lui, „bad actors”. Ideea lui e simplă: companiile de AI sunt ca niște șoferi de Formula 1; dacă fiecare pistă are alte reguli, nu mai ai campionat, ai confuzie.

Administrația sa, prin David Sacks (consilier prezidențial pentru AI), a pus același argument în limbaj mai tehnic: un standard federal unic ar elimina contradicțiile dintre legile statelor și ar ajuta industria să se miște rapid, mai ales în competiția cu China.

California și New York au tras primii: legi locale care intră în vigoare din 2026

De ce a explodat subiectul tocmai acum? Pentru că statele mari au început să legifereze pe cont propriu.

California a adoptat în 2025 un cadru pentru modelele de tip „frontier AI” (cele mai puternice sisteme, gen cele antrenate pe supercomputere). Legea SB-53 cere laboratoarelor mari să publice politici de siguranță, să raporteze incidente grave și introduce protecții pentru avertizorii din interiorul companiilor. Intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.

New York a mers în paralel cu alte legi și proiecte: audituri independente pentru sisteme cu risc mare, prevederi anti-discriminare algoritmică și reguli de siguranță pentru utilizatori (inclusiv minori).

Mesajul statelor a fost: „dacă Congresul întârzie, noi nu așteptăm”. În esență, au umplut un gol federal.

Cât de departe poate merge un ordin executiv peste drepturile statelor

Aici e partea cu adevărat interesantă (și probabil litigioasă). În SUA, statele au puteri solide în protecția consumatorilor, siguranță publică și drept civil. Ca să le iei oficial dreptul de a reglementa un domeniu întreg, de obicei ai nevoie de o lege federală votată de Congres, cu preempțiune clară.

Un ordin executiv poate comanda agențiilor federale ce să facă, dar nu e automat o „radieră” pentru legile deja adoptate la nivel de stat. Tocmai de aceea, mulți observatori se așteaptă ca state precum California să conteste ordinul în instanță imediat ce apare.

Pe scurt: Trump încearcă să centralizeze repede, dar Constituția americană e genul de „boss final” care nu cade dintr-un singur buton.

Miza dublă: turbo pentru inovație sau dezarmare a siguranței?

Conflictul nu e doar juridic, ci și filosofic:

• Pro-uniformizare (Casa Albă + o parte din industrie): fragmentarea statală înseamnă costuri, întârzieri și un risc real ca SUA să piardă avantajul tehnologic. În logica lor, dacă ai o singură regulă clară, investești mai relaxat și inovezi mai repede.
• Pro-reguli locale (state, ONG-uri, unii cercetători): AI-ul evoluează prea repede pentru ritmul Congresului. Statele pot reacționa mai rapid la riscuri concrete: deepfake-uri electorale, discriminare în recrutare, modele care scapă de sub control, siguranța copiilor online. În plus, experimentele locale pot deveni prototip pentru o lege federală mai bună.

E duelul clasic „viteza vs. centura de siguranță”. Trump apasă accelerația dinspre Washington. Statele spun că, dacă tot mergem cu 200 km/h, poate ar fi bine să avem și niște airbaguri locale până vine legea mare.

Ce urmează? Cel mai probabil, două lucruri în paralel:

1. ordinul executiv, urmat de procese;
2. presiune pe Congres să scrie în sfârșit o lege federală serioasă pentru reglementarea AI.

Indiferent cine câștigă, semnalul e clar: AI-ul a trecut pragul de „tehnologie cool” și a intrat în categoria de infrastructură strategică. Iar când o tehnologie ajunge acolo, bătălia pentru regulile ei devine la fel de importantă ca invenția în sine.

Citește și

• STUDIU. Universul funcționează ca un uriaș creier uman. O echipă de cercetători italieni descoperă tipare comune în rețelele neuronale și galactice
• Spania aruncă 1,3 miliarde € în jocul electric. Subvenții rapide, încărcătoare noi și presiune pe auto local
• Clipurile cu animale făcute de AI par reale, dar pot dăuna conservării. Avertismentul cercetătorilor