• Sondajele arată că tot mai mulți adolescenți preferă să discute cu AI decât cu prieteni reali
• Motivele: lipsa judecății, confort emoțional și acces 24/7
• AI-ul devine un confident virtual pentru tinerii anxioși sau izolați
• Psihologii avertizează asupra riscurilor de alienare și empatie redusă
• Este nevoie de o strategie educațională și socială care să echilibreze contactul uman și digital

Un sondaj realizat de Common Sense Media în primăvara anului 2025 a dezvăluit o tendință neașteptată și îngrijorătoare: aproape trei sferturi dintre adolescenții americani au folosit aplicații de tip „AI companion”, iar peste 50% interacționează cu astfel de roboți conversaționali zilnic. Mai mult decât atât, un număr tot mai mare dintre ei spun că preferă să discute cu AI decât cu prieteni reali, pentru că se simt „mai puțin judecați”, „mai ascultați” și, uneori, chiar „mai înțeleși”.

Confidenți artificiali, fără critică, fără presiune socială

Motivul din spatele acestei schimbări este clar: AI-ul nu judecă, nu întrerupe, nu trădează și nu provoacă anxietate socială. Pentru adolescenți care se confruntă cu presiune, bullying, lipsă de încredere sau singurătate, AI-ul devine un refugiu emoțional stabil.

Aplicații precum Replika și Character.ai oferă interacțiuni fluide, conversații constante și personalizabile. În unele cazuri, AI-ul devine „cel mai bun prieten virtual”, disponibil 24/7.

Consecințe sociale: alienare sau adaptare?

Psihologii sunt împărțiți, pe de o parte, AI-ul poate servi drept antrenament social pentru adolescenți timizi sau anxioși. Pe de altă parte, există riscul ca interacțiunile umane reale să fie evitate, iar tinerii să dezvolte dependențe emoționale față de entități non-umane.

„Avem nevoie de conexiuni reale pentru dezvoltarea empatiei, învățarea conflictului sănătos și formarea identității.” – afirmă dr. Jean Twenge, psiholog și autor.

O schimbare de paradigmă alimentată de AI conversațional avansat

Această schimbare este și rezultatul evoluției rapide a AI-ului conversațional, care acum oferă nu doar răspunsuri corecte, ci și tonuri empatice, glume, validare emoțională și chiar simularea unor relații profunde.

Pentru o generație crescută în pandemie, cu acces ușor la tehnologie și mai puțină socializare fizică, AI-ul nu este un înlocuitor al prieteniei – ci forma dominantă de prietenie.

E un simptom. Dar și un semnal de alarmă

Ceea ce pare inofensiv sau chiar util poate deveni periculos dacă se transformă într-un refuz generalizat al relațiilor reale. Pe termen lung, izolarea socială, empatia scăzută și dificultățile în relații interumane pot deveni efecte colaterale ale prieteniilor virtuale.

Este o provocare pentru educatori, părinți și societate: cum învățăm copiii să fie sociali într-o lume în care AI-ul e mereu „mai bun de vorbă”?

Citește și

• Walt Disney revine la viață ca drept un robot la 70 de ani de Disneyland
• Cercetătorii au realizat un creier uman în laborator. Ce impact are descoperirea asupra cercetării Alzheimer
• Poate creierul să rămână fără memorie? Trei lucruri sunt esențiale: somnul, organizarea și emoția