- Peter Burke a demonstrat că AI-ul generativ poate scrie codul complet pentru creierul unei drone autonome, cu intervenție minimă umană
- Procesul a fost de 20 de ori mai rapid decât programarea tradițională, generând 10.000 de linii de cod în 100 de ore
- Proiectul a folosit mai multe modele AI (Claude, Gemini, ChatGPT, Windsurf), fiecare cu limitările sale tehnice
- Soluția a creat o dronă care găzduiește propriul sistem de control și poate fi operată online, fără servere la sol
- Deși eficiența e remarcabilă, siguranța rămâne o preocupare majoră, iar controlul uman de rezervă este încă esențial
Dacă ai crezut că scenariul Terminator e doar SF, e momentul să mai verifici o dată. Profesorul Peter Burke, de la University of California, Irvine, a arătat că un robot poate scrie, cu ajutorul AI generativ, codul care devine „creierul” altui robot. Practic, un „robot abstract” (AI-ul) i-a construit mintea unei drone reale, iar tot procesul a durat de 20 de ori mai puțin decât ar fi fost nevoie cu programatori din carne și oase.
Advertisment
Cum funcționează robotul care-și scrie singur codul?
Proiectul lui Burke s-a bazat pe două niveluri de roboți: unul digital, AI generativă (Claude, Gemini, ChatGPT), și unul fizic, o dronă cu Raspberry Pi Zero 2 W. Printr-o serie de prompturi și iterații, AI-ul a generat codul pentru un sistem complet de comandă și control, pe care drona îl găzduiește chiar în zbor. Rezultatul? O dronă cu propriul site web de control, accesibil online și scris integral de AI.

AI-ul face totul mai rapid (dar nu fără hopuri)
Totul n-a mers ca uns de la început. Modelele AI s-au împiedicat la limita contextului (nu pot „ține minte” conversații foarte lungi), așa că Burke a trebuit să împartă proiectul pe bucăți mai mici. După mai multe încercări, AI-ul Windsurf a reușit să livreze varianta finală: 10.000 de linii de cod scrise aproape exclusiv de AI, în doar 100 de ore de muncă (adică 2,5 săptămâni).
O revoluție promițătoare, dar cu semne de întrebare
Pe cât de spectaculos e progresul, pe atât de clară e nevoia de precauție. Proiectul a păstrat tot timpul o telecomandă de rezervă, cu intervenție umană, pentru orice eventualitate. Experți ca Hantz Févry (Geolava) văd uriașul potențial pentru drone, sateliți și roboți industriali care se autoprogramează. Dar și avertizează: e nevoie de limite clare pentru siguranță.
De la ficțiune la realitate: autonomizarea totală e încă departe
Chiar dacă AI-ul poate deja să „sculpteze” minți de roboți, provocările reale apar atunci când mediul se schimbă sau misiunea devine ambiguă. Dacă în simulare totul merge brici, în realitate AI-ul va trebui să facă față necunoscutului. Dar un lucru e cert: roboții care-și programează singuri creierul sunt deja aici – și povestea e abia la început.
Citește și
- Un melc ar putea reda vederea oamenilor nevăzători. Cum ochiul de melc ar putea schimba oftalmologia
- Apple Watch Ultra 3 se lasă așteptat cu un ecran mai mare și funcții de urgență prin satelit
- România are prima dronă militară inteligentă. Aceasta este controlată de A.I. și poate fi folosită pentru simulări de luptă
Partenerii noștri