• Peter Burke a demonstrat că AI-ul generativ poate scrie codul complet pentru creierul unei drone autonome, cu intervenție minimă umană
  • Procesul a fost de 20 de ori mai rapid decât programarea tradițională, generând 10.000 de linii de cod în 100 de ore
  • Proiectul a folosit mai multe modele AI (Claude, Gemini, ChatGPT, Windsurf), fiecare cu limitările sale tehnice
  • Soluția a creat o dronă care găzduiește propriul sistem de control și poate fi operată online, fără servere la sol
  • Deși eficiența e remarcabilă, siguranța rămâne o preocupare majoră, iar controlul uman de rezervă este încă esențial

Dacă ai crezut că scenariul Terminator e doar SF, e momentul să mai verifici o dată. Profesorul Peter Burke, de la University of California, Irvine, a arătat că un robot poate scrie, cu ajutorul AI generativ, codul care devine „creierul” altui robot. Practic, un „robot abstract” (AI-ul) i-a construit mintea unei drone reale, iar tot procesul a durat de 20 de ori mai puțin decât ar fi fost nevoie cu programatori din carne și oase.

Cum funcționează robotul care-și scrie singur codul?

Proiectul lui Burke s-a bazat pe două niveluri de roboți: unul digital, AI generativă (Claude, Gemini, ChatGPT), și unul fizic, o dronă cu Raspberry Pi Zero 2 W. Printr-o serie de prompturi și iterații, AI-ul a generat codul pentru un sistem complet de comandă și control, pe care drona îl găzduiește chiar în zbor. Rezultatul? O dronă cu propriul site web de control, accesibil online și scris integral de AI.

AI-ul face totul mai rapid (dar nu fără hopuri)

Totul n-a mers ca uns de la început. Modelele AI s-au împiedicat la limita contextului (nu pot „ține minte” conversații foarte lungi), așa că Burke a trebuit să împartă proiectul pe bucăți mai mici. După mai multe încercări, AI-ul Windsurf a reușit să livreze varianta finală: 10.000 de linii de cod scrise aproape exclusiv de AI, în doar 100 de ore de muncă (adică 2,5 săptămâni).

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

O revoluție promițătoare, dar cu semne de întrebare

Pe cât de spectaculos e progresul, pe atât de clară e nevoia de precauție. Proiectul a păstrat tot timpul o telecomandă de rezervă, cu intervenție umană, pentru orice eventualitate. Experți ca Hantz Févry (Geolava) văd uriașul potențial pentru drone, sateliți și roboți industriali care se autoprogramează. Dar și avertizează: e nevoie de limite clare pentru siguranță.

De la ficțiune la realitate: autonomizarea totală e încă departe

Chiar dacă AI-ul poate deja să „sculpteze” minți de roboți, provocările reale apar atunci când mediul se schimbă sau misiunea devine ambiguă. Dacă în simulare totul merge brici, în realitate AI-ul va trebui să facă față necunoscutului. Dar un lucru e cert: roboții care-și programează singuri creierul sunt deja aici – și povestea e abia la început.

Citește și