• Administrația Trump a accelerat din septembrie 2025 loviturile împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri, folosind intens inteligență artificială și drone
• Tehnologiile dezvoltate pentru războaie convenționale sunt adaptate rapid la misiuni antidrog în Caraibe și la granița sudică
• Garda de Coastă a instalat drone V-BAT pe navele sale; oficiali americani spun că acestea au ajutat la capturi de droguri evaluate la peste 1 miliard de dolari în 2025
• Bugetele au crescut abrupt: DHS are finanțare suplimentară pe termen lung, iar Pentagonul primește bani dedicați operațiunilor antidrog și de frontieră
• Campania deschide o dezbatere grea despre legalitate și etică: SUA tratează traficul ca „război”, criticii vorbesc despre militarizare și lipsă de garanții

În 2025, războiul american împotriva cartelurilor a intrat într-o etapă pe care, până nu demult, o vedeam doar în filme: un mix de drone care patrulează oceanele, senzori care nu dorm niciodată și algoritmi care îți spun „barca asta e suspectă”. Diferența față de Hollywood? Aici nu e trailer, e politică publică.

De la „prinde-i și confiscă” la „lovește și scufundă”: cum s-a schimbat strategia

Potrivit relatărilor Reuters, SUA au trecut din septembrie 2025 la o campanie accelerată de lovituri asupra unor nave și bărci suspectate că transportă droguri în Caraibe și estul Pacificului. Nu mai vorbim doar despre urmăriri, blocaje și confiscări ca în anii trecuți, ci despre atacuri directe ale armatei – o schimbare serioasă de ton și de mijloace.

Administrația Trump susține că traficanții sunt tratați ca adversari într-un conflict armat, nu ca infractori obișnuiți. E o diferență de filozofie cu efecte enorme: când ridici problema la nivel de „război”, apar alte reguli, alte instrumente și, mai ales, altă toleranță pentru folosirea forței.

Dronele V-BAT și algoritmii devin ochii și urechile Gărzii de Coastă

Dacă operațiunea are o vedetă tehnologică, aceea e drona V-BAT. Garda de Coastă a pus aceste sisteme pe cutter-ele sale și le folosește pentru supraveghere maritimă la scară mare. V-BAT poate decola vertical de pe punte, stă mult timp în aer și scanează zone care altfel ar necesita o flotă întreagă de nave.

Imaginează-ți diferența ca între a patrula un cartier pe jos și a-l supraveghea cu o cameră mobilă de pe un turn. Un singur cutter cu drone poate „acoperi” cât acopereau înainte zeci de ambarcațiuni. Autoritățile americane spun că astfel de sisteme au contribuit la capturi de narcotice evaluate la peste 1 miliard de dolari anul acesta.

În spatele dronelor intră și AI-ul: platforme de analiză dezvoltate pentru teatre de război sunt acum folosite pentru a detecta tipare ale traficului, a anticipa rute și a corela informații din sateliți, radar, interceptări și baze de date. Scopul nu e doar să vezi o barcă, ci să știi dinainte care barcă merită urmărită.

Industria defense-tech găsește un nou El Dorado la graniță și pe mare

Când guvernul schimbă misiunea, piața se schimbă odată cu el. Companii care până ieri își vindeau tehnologia ca soluție pentru conflicte cu superputeri își rescriu rapid povestea pentru carteluri. Drone, senzori, platforme de date – tot ce funcționează în Ucraina sau în scenarii cu China poate fi adaptat pentru o barcă rapidă încărcată cu cocaină.

Iar banii sunt acolo. Cu finanțări noi pe termen lung pentru DHS și fonduri suplimentare pentru Pentagon dedicate misiunilor antidrog și de frontieră, zona a devenit un teren de testare ideal pentru sisteme autonome. Pentru firme, avantajul e dublu: contracte consistente și șansa să demonstreze „combat proven” într-un mediu mai previzibil decât un front de război clasic.

Costul ascuns: întrebările legale și morale ale unui război automatizat

Partea complicată e că tehnologia nu vine singură – vine cu precedent. Criticii din Congres și din organizațiile pentru drepturile omului avertizează că loviturile letale pe mare pot aluneca spre execuții extrajudiciare, mai ales când țintele sunt echipaje de nivel jos, nu capi de cartel.

În același timp, administrația încearcă să încadreze operațiunile ca „conflict armat”, ceea ce ar oferi militarilor protecție juridică extinsă. Asta deschide o întrebare incomodă: când devine o problemă de criminalitate transnațională un război în toată regula? Și cine decide asta?

Mai există și o tensiune practică: Garda de Coastă avea deja rezultate record prin interdicție clasică (oprire, percheziție, captură). Dacă noua strategie e mai dură, nu e automat și mai eficientă – dar e sigur mai riscantă politic și moral.

De ce merită urmărit subiectul

Pentru că SUA testează acum un model care poate schimba regulile jocului global:

• AI + drone = supraveghere constantă și costuri operaționale mai mici.
• Bugete mari și stabile = tehnologia rămâne, nu e un experiment de moment.
• Cadrul legal încă disputat = precedent pentru alții.

În esență, războiul antidrog devine o combinație între operațiune militară și demo live pentru industria de apărare. Dacă asta oprește traficul sau doar mută problema în altă parte rămâne de văzut. Cert e că, în 2025, cartelurile nu mai au doar poliția pe urme – au și algoritmi, și drone, și o doctrină care le tratează ca pe un inamic de război.

Citește și

• Huawei Mate X7 iese din China pe 11 decembrie. Pliabilul de top ajunge global din Dubai
• Microsoft vrea File Explorer instant. Windows 11 îl preîncarcă în fundal ca să nu te mai țină în loc
• Mexic vrea să-și pună AI-ul pe steroizi. Coatlicue, supercomputerul de 314 petaflops