- UE pune presiune pe companiile de inteligență artificială generativă să plătească atunci când folosesc cărți, articole, imagini sau muzică pentru antrenarea modelelor
- Eurodeputații cer transparență totală: ce conținut intră în „mașina de învățare” și cine este remunerat
- Industria media ar putea primi un drept de veto — adică să spună direct „nu vrem să ne folosiți textele”
- Discuția vine înainte de revizuirea legislației europene de copyright din vara lui 2026
- Miza: dacă AI-ul învață din creațiile oamenilor, ar trebui să contribuie și financiar, nu doar să „consume” gratuit
Parlamentul European tocmai a ridicat tonul într-un subiect care fierbe de ani de zile: inteligența artificială generativă (ChatGPT, Gemini, Midjourney și altele) ar trebui să plătească dacă folosește opere protejate pentru a se antrena.
Miercuri, comisia juridică a Parlamentului (JURI) a adoptat un raport care cere ca furnizorii de AI să ofere:
- transparență completă despre datele folosite
- compensații financiare pentru creatori
- respectarea strictă a legislației de copyright
Pe scurt: dacă AI-ul învață din cultura europeană, atunci cultura europeană trebuie plătită.
Creatorii vor să știe exact ce intră în „creierul” inteligenței artificiale
Aici avem un conflict clasic, aproape cinematografic:
- Parlamentul European, care vrea să protejeze industria creativă
- Comisia Europeană, care pregătește o revizuire a regulilor de copyright
- Giganții tech care dezvoltă modele AI (OpenAI, Google, Meta etc.)
- Creatorii europeni: scriitori, artiști, muzicieni, editori și presa
Raportul este susținut puternic de eurodeputatul german Axel Voss, care spune răspicat:
„Generative AI nu trebuie să opereze în afara legii. Dacă folosește opere protejate, creatorii au dreptul la transparență și compensație.”
Presa europeană cere control total asupra articolelor folosite de AI
Raportul cere, practic, să se pună lumină într-o zonă care până acum a funcționat în semi-umbră: datele de training.
Eurodeputații vor:
1. Liste clare cu ce conținut e folosit
Adică nu doar „am folosit date publice”, ci exact ce opere, ce platforme și ce materiale.
2. Plată echitabilă pentru creatori
Dacă AI-ul învață din munca ta, nu e normal să rămâi cu… nimic.
3. Drept de veto pentru presă
Industria media ar putea avea control complet asupra articolelor sale, inclusiv dreptul să refuze utilizarea lor pentru training.
Copyright vs. inovație: Europa încearcă să evite un nou război digital
Raportul a trecut de comisie miercuri, iar votul final în plenul Parlamentului European este programat pentru sesiunea din martie.
În plus, vara lui 2026 va aduce o revizuire majoră a regulilor UE de copyright — momentul în care aceste cereri ar putea deveni lege.
Pentru că trăim într-o situație paradoxală:
- AI-ul devine din ce în ce mai inteligent
- Dar devine inteligent antrenându-se pe creațiile oamenilor
- Iar oamenii nu primesc întotdeauna nimic în schimb
Un studiu al Parlamentului European („Generative AI and Copyright”, 2025) spune direct că există încă „incertitudine juridică serioasă” în aplicarea regulilor.
(Sursa: Parlamentul European – „Generative AI and Copyright”, 2025)
UE a adoptat deja în 2024 celebrul AI Act, primul mare set de reguli pentru inteligența artificială.
El spune că modelele trebuie să respecte copyright-ul.
Dar întrebarea reală rămâne: cum demonstrezi ce a fost folosit la training și cât valorează?
Între timp, procesele se înmulțesc: în 2025, editori francezi au dat în judecată Meta pentru folosirea conținutului protejat la training.