- OpenAI a investit în Merge Labs, un startup de interfețe creier-computer (BCI) cofondat de CEO-ul său, Sam Altman
- Merge Labs promite controlul tehnologiei „direct cu mintea”, fără implanturi chirurgicale în creier
- Runda seed se ridică la 252 de milioane de dolari, cu investitori precum Bain Capital și Gabe Newell (Valve)
- Piața BCI este estimată la circa 400 de miliarde de dolari doar în SUA, în special pentru aplicații medicale
- Proiectul este extrem de ambițios, dar compania admite că rezultatele ar putea veni „în decenii, nu în ani”
După ce a investit masiv în inteligență artificială, centre de date și cipuri personalizate, OpenAI face un pas care pare desprins din science-fiction: intră oficial în cursa pentru interfețe creier-computer.
Compania a anunțat că participă la finanțarea Merge Labs, un startup care își propune să conecteze direct creierul uman la tehnologie — fără bisturiu.
Anunțul a fost făcut la mijlocul lunii ianuarie 2026, iar OpenAI descrie BCIs drept „o nouă frontieră” pentru comunicare și interacțiune cu AI. Pe scurt: nu tastatură, nu ecran, nu voce — ci gând.
Cine este Merge Labs și ce promite
Merge Labs este un startup neurotech cofondat de Sam Altman, CEO-ul OpenAI, alături de cercetători din zona biologiei și ingineriei. Compania susține că dezvoltă BCI non-invazive, adică tehnologii care pot citi și transmite semnale neuronale fără implanturi cerebrale.
Abordarea diferă de cea a Neuralink, compania lui Elon Musk, care mizează pe electrozi implantați în creier. Merge Labs vrea să folosească molecule pentru a interacționa cu neuronii și ultrasunete pentru transmiterea datelor, evitând intervențiile chirurgicale.
Pe site-ul companiei, viziunea este descrisă ca o fuziune între biologie, dispozitive și inteligență artificială, într-o formă „pe care chiar ai vrea să o porți”.
De ce investește OpenAI
Pentru OpenAI, investiția nu este doar financiară. Compania vede BCIs ca o extensie naturală a AI-ului: dacă modelele pot înțelege limbajul, imaginile și sunetul, următorul pas logic este înțelegerea semnalelor creierului.
OpenAI sugerează că viitoarele sale modele ar putea deveni „traducători” ai activității neuronale, permițând o interacțiune mult mai rapidă și mai naturală între om și mașină. Practic, AI-ul ar deveni interfața.
Suma exactă investită de OpenAI nu a fost dezvăluită, dar runda seed totală este de 252 de milioane de dolari, la care participă și Bain Capital, precum și Gabe Newell, fondatorul Valve.
O piață uriașă, dar plină de obstacole
Interfețele creier-computer sunt văzute ca o tehnologie cu potențial enorm, în special în medicină. Un raport Morgan Stanley din 2024 estima piața BCI la aproximativ 400 de miliarde de dolari în SUA, majoritatea pentru pacienți cu paralizie, afecțiuni neurologice sau pierderi de mobilitate.
Pe termen lung însă, companiile din domeniu vorbesc deschis despre aplicații pentru publicul larg: gaming controlat cu mintea, muncă fără tastatură, realitate augmentată sau comunicare directă om-AI.
Problema este că drumul până acolo este extrem de lung. Chiar Merge Labs admite că vorbim despre decenii de cercetare, nu despre produse comerciale iminente.
Contextul delicat al OpenAI
Investiția vine într-un moment interesant pentru OpenAI. Compania are angajamente de infrastructură estimate la 1,4 trilioane de dolari pe termen lung și, potrivit Wall Street Journal, ar putea înregistra pierderi operaționale majore până aproape de 2030.
În paralel, OpenAI dezvoltă propriul cip AI (cu Broadcom), un dispozitiv hardware de consum (alături de Jony Ive) și caută parteneri americani pentru producție industrială. În acest context, investiția în Merge Labs pare mai degrabă un pariu strategic pe viitorul foarte îndepărtat decât o mișcare menită să aducă venituri rapide.
De ce contează această mișcare
Dacă AI a schimbat modul în care folosim calculatoarele, interfețele creier-computer ar putea schimba modul în care folosim propriul corp. Investiția OpenAI în Merge Labs arată că marile companii tech nu mai văd creierul doar ca utilizator, ci ca următoarea platformă.
Rămân însă întrebări majore: cine deține datele neuronale, cât de sigură este tehnologia și unde se trasează limita dintre ajutor și augmentare. Până la răspunsuri, un lucru e cert: viitorul interacțiunii om-AI nu se va opri la ecrane.