Mexic vrea să-și pună AI-ul pe steroizi. Coatlicue, supercomputerul de 314 petaflops

Mexicul nu construiește doar o hală plină de servere. Construiește un simbol. Supercomputerul se va numi „Coatlicue”, după zeița mexica a pământului și a creației — iar alegerea numelui spune ceva despre ambiția proiectului: să fie „mama” infrastructurii digitale a țării, din care să crească cercetare, economie și politici publice bazate pe date.

Anunțul a fost făcut pe 26 noiembrie de președinta Claudia Sheinbaum, alături de José Merino, șeful Agenției pentru Telecomunicații și Transformare Digitală.

Sheinbaum, cercetătoare în știința climei înainte să intre în politică, a spus direct că Mexicul nu are azi mușchii de calcul necesari pentru epoca AI. Coatlicue ar trebui să schimbe asta din temelii.

Ce înseamnă 314 petaflops și cât de mare e saltul

Employees from the Lawrence Livermore National Laboratory work on a high-performance computer used in research with Purdue University to improve simulations that show a nuclear weapon’s performance in precise molecular detail. (Photo courtesy of Lawrence Livermore National Laboratory)

„Petaflops” sună ca un termen inventat în filme SF, dar e doar unitatea care măsoară viteza unui supercomputer: câte operațiuni poate face pe secundă. Mexicul are în prezent un lider local la 2,3 petaflops. Coatlicue ar urca la 314 petaflops — adică de peste 100 de ori mai mult decât ce are țara acum.

Dacă 2,3 petaflops înseamnă „putem face cercetare avansată, dar selectiv”, 314 petaflops înseamnă „putem rula simultan programe pe care azi nici nu le visăm”. E un upgrade de la bicicletă la rachetă.

Cum ar schimba harta supercomputingului în America Latină

Merino susține că noul sistem va fi de șapte ori mai puternic decât cel mai rapid supercomputer din regiune, aflat în Brazilia. Țara vecină găzduiește deja infrastructură HPC serioasă (de la centre de cercetare la sisteme ale industriei energetice), dar vorbim azi de zeci de petaflops, nu sute.

Dacă Mexicul livrează ce promite, nu doar că ia coroana regională, dar devine și un magnet pentru proiecte de cercetare și industrie AI în tot spațiul latino-american. Cine vrea putere brută de calcul ar putea ajunge să bată la ușa Mexicului.

Pentru ce îl vor folosi: AI cu miză reală, nu doar „wow tehnologic”

Guvernul mexican nu vinde Coatlicue ca pe o jucărie de lux, ci ca pe o infrastructură care rezolvă probleme grele:

Din informațiile apărute public, Coatlicue ar fi construit cu aproximativ 15.000 de GPU-uri, ceea ce îl face foarte potrivit pentru antrenarea de modele AI mari — cei mai flămânzi consumatori de calcul din prezent.

Unde se ridică, cât costă și ce semne de întrebare rămân

Locația exactă nu e încă stabilită. Sheinbaum spune că va fi aleasă în ianuarie 2026, iar șantierul ar începe tot anul viitor, cu o durată de construcție estimată la circa doi ani.

Costul: aproximativ 6 miliarde pesos și sprijin tehnic de la Barcelona Supercomputing Center, un actor european cu experiență în operarea unor sisteme de top.

Dar ca la orice proiect gigantic, întrebările nu au dispărut:

Pe scurt, Coatlicue e fie începutul unei noi ere pentru Mexic în computing de înaltă performanță și AI, fie un test dur pentru capacitatea statului de a livra proiecte tehnologice la scară mare. Următorii doi ani vor arăta care variantă devine realitate.

Exit mobile version