• Meta a lansat Meta Compute, o inițiativă strategică menită să coordoneze expansiunea masivă de infrastructură AI și centre de date
• Mark Zuckerberg spune că Meta va construi „zeci de gigawați” de capacitate de calcul în acest deceniu și „sute de gigawați” pe termen mai lung
• Noua structură scoate la suprafață o schimbare de mentalitate: infrastructura nu mai este un cost, ci un activ strategic
• Pariul este riscant: investiții uriașe, presiune pe profitabilitate și comparații tot mai dese cu utilitățile energetice
• Miza finală: Meta vrea să fie nu doar o companie de AI, ci una dintre platformele pe care se construiește AI-ul global

Meta nu mai vorbește demult doar despre Facebook, Instagram sau WhatsApp. În ianuarie 2026, Mark Zuckerberg a făcut un pas simbolic, dar calculat: a anunțat Meta Compute, o inițiativă „de top” care adună sub aceeași umbrelă tot ce ține de putere de calcul, cipuri, energie și centre de date.

Mesajul a fost clar: Meta nu vrea să fie un simplu chiriaș în cloud-ul altora. Vrea să dețină terenul, clădirile și centralele electrice care alimentează următoarea generație de inteligență artificială.

Când un CEO de social media începe să vorbească despre gigawați — suficienți cât să alimenteze orașe întregi — e un semn că strategia companiei s-a mutat într-o ligă diferită.

Ce este Meta Compute și de ce a fost anunțat acum

Oficial, Meta Compute este o reorganizare internă. Neoficial, este o declarație de forță. Zuckerberg spune că Meta va construi „zeci de gigawați” de capacitate de calcul în acest deceniu și „sute de gigawați sau mai mult” în timp — o scară comparabilă cu cea a marilor operatori de infrastructură globală.

Inițiativa apare într-un moment sensibil: în cursa AI, Meta este adesea percepută ca fiind în urma Google, OpenAI sau Microsoft la nivel de modele și produse. Anunțul pare gândit să transmită un mesaj investitorilor și angajaților: Meta nu recuperează din inerție, ci prin investiții masive și planificate.

Cu alte cuvinte, dacă AI-ul este noua revoluție industrială, Meta vrea să controleze uzinele, nu doar produsele finite.

O echipă care seamănă mai mult cu un fond de investiții decât cu una de tech

Structura Meta Compute spune multe despre ambițiile reale ale companiei.

• Santosh Janardhan, un veteran Meta, continuă să gestioneze „mecanica” zilnică: arhitectura tehnică, software-ul, cipurile personalizate și operarea rețelei globale de centre de date.
• Daniel Gross, unul dintre cele mai sonore nume recrutate recent, se ocupă de strategia pe termen lung: cât compute va fi necesar peste ani, unde se construiește, cum se asigură accesul la cipuri rare și energie, și ce impact economic vor avea aceste pariuri.
• Dina Powell McCormick, numită președinte și vice-chair, aduce o dimensiune politică și financiară: parteneriate cu guverne, finanțarea proiectelor și deblocarea rapidă a autorizațiilor.

Este o echipă care arată mai degrabă ca board-ul unui mare proiect de infrastructură energetică decât ca leadership-ul unei companii de social media.

Infrastructura nu mai e „țeavă”, e strategie

Ani la rând, centrele de date au fost tratate ca un rău necesar: costisitoare, invizibile și menite doar să susțină produsele. Meta spune acum explicit că vede infrastructura AI ca pe un activ strategic, comparabil cu un portofoliu de investiții.

De ce? Pentru că, în AI, accesul la compute și energie poate deveni mai important decât ideile în sine. Modelele mari se construiesc acolo unde există cipuri, electricitate ieftină și stabilitate politică. Cine controlează aceste resurse controlează ritmul inovației.

Recrutările făcute pentru Meta Compute — oameni cu experiență în lanțuri de aprovizionare, energie, semiconductori sau chiar geopolitică — sugerează că Meta se pregătește pentru o lume volatilă, în care GPU-urile și megawații devin monedă strategică.

Criticii avertizează: Meta riscă să devină prea „grea”

Nu toată lumea aplaudă direcția. Investitori precum Michael Burry avertizează că Meta riscă să-și piardă unul dintre marile avantaje istorice: capacitatea de a genera profituri uriașe fără investiții masive în active fizice.

Construirea de centre de date la scară de gigawați înseamnă capital blocat, datorii, randamente mai mici și o companie care începe să semene, din punct de vedere financiar, cu o utilitate energetică. Pentru Wall Street, acesta este un compromis delicat.

Susținătorii strategiei spun însă că acest tren a plecat deja: Meta investește de ani buni zeci de miliarde în infrastructură, iar AI-ul nu mai permite jumătăți de măsură. Fără control asupra compute-ului, riști să rămâi dependent de rivali.

De ce contează această mutare

Meta Compute nu este doar o reorganizare internă. Este un semnal despre cum ar putea arăta industria tech în următorul deceniu: mai puțin „light”, mai puțin abstractă și mult mai legată de energie, hardware și politică.

Pentru Meta, pariul este simplu de formulat, dar greu de câștigat: dacă AI-ul devine infrastructura de bază a economiei digitale, atunci cine deține infrastructura va avea un avantaj greu de recuperat.

Rămâne de văzut dacă Meta va reuși să transforme această masă de beton, cabluri și gigawați într-un avantaj competitiv real — sau dacă prețul plătit va fi prea mare chiar și pentru un gigant al Silicon Valley.

Citește și

• Bandcamp spune stop muzicii generate de AI. Platforma mizează pe creativitatea umană
• Elon Musk a anunțat schimbări radicale pentru Grok Imagine după presiuni juridice din Marea Britanie și Statele Unite
• Un film făcut cu AI câștigă 1 milion de dolari. Lily, povestea care a convins juriul Global AI Film Award