- Cererea explozivă de electricitate a centrelor de date pentru inteligență artificială readuce energia nucleară în prim-planul politicilor energetice din SUA
- Capacitatea nucleară americană ar putea crește cu 63% până în 2050, potrivit estimărilor Bloomberg Intelligence
- Giganți precum Google, Microsoft, Amazon și Meta semnează contracte directe cu centrale nucleare sau investesc în reactoare noi
- Reactoare închise din motive economice, inclusiv celebrul Three Mile Island, sunt repornite pentru a alimenta infrastructura AI
- Pariul pe nuclear vine cu riscuri: costuri mari, reglementări stricte și incertitudini legate de sustenabilitatea „boomului AI”
Creșterea rapidă a inteligenței artificiale nu se vede doar în aplicații mai inteligente sau chatboți mai rapizi, ci și în facturile uriașe de electricitate ale centrelor de date.
Potrivit estimărilor citate de Bloomberg Intelligence, consumul global de energie al data centrelor ar putea să se dubleze până la finalul acestui deceniu.
În acest context, energia nucleară — constantă, predictibilă și fără emisii directe de carbon — revine spectaculos în atenția industriei tech.
Pentru Statele Unite, miza este uriașă. Raportul Bloomberg Intelligence publicat în 2024 arată că capacitatea nucleară americană ar putea crește cu 63% până în 2050, adică un plus net de aproximativ 61 de gigawați. Este o schimbare majoră pentru un sector care, timp de decenii, a pierdut teren în fața gazului natural ieftin și a energiei regenerabile.
De ce AI-ul schimbă radical jocul energetic
Centrele de date care susțin modele de inteligență artificială au nevoie de energie non-stop, în cantități uriașe. Spre deosebire de parcurile eoliene sau solare, care depind de condițiile meteo, centralele nucleare pot furniza energie de bază 24/7, un avantaj crucial pentru infrastructura digitală critică.
În plus, marile companii tehnologice și-au asumat public obiective ambițioase de neutralitate climatică. Energia nucleară, deși controversată, oferă o cale rapidă către electricitate cu emisii reduse, fără a compromite stabilitatea rețelei.
Centrale vechi, contracte noi: cum salvează Big Tech reactoarele existente
Primul efect vizibil al apetitului energetic al industriei tech este salvarea centralelor nucleare existente. În iunie 2024, Meta a semnat un acord pe termen lung cu Constellation Energy pentru a menține în funcțiune centrala Clinton Clean Energy Center din Illinois pentru încă 20 de ani, după ce aceasta risca să fie închisă din motive economice.
Un caz și mai simbolic este Three Mile Island, locul celui mai cunoscut accident nuclear din istoria SUA. Un reactor închis în 2019 a primit o a doua șansă după ce Microsoft a semnat un contract de achiziție de energie pe 20 de ani, oferind operatorului certitudinea financiară necesară pentru repornire.
Și Google urmează aceeași strategie. Compania a anunțat un parteneriat cu NextEra Energy pentru readucerea în funcțiune a centralei Duane Arnold Energy Center, închisă în 2020, cu un orizont de operare de cel puțin 25 de ani.
Reactoarele modulare mici, pariul pe viitor al Silicon Valley
Dincolo de centralele clasice, industria tech privește și spre reactoarele modulare mici (SMR) — instalații mai compacte, teoretic mai ieftine și mai rapide de construit. Acestea nu sunt încă operate la scară comercială, dar promisiunea lor este suficient de atractivă pentru investitori.
Google a semnat un acord cu startup-ul Kairos Power pentru șase sau șapte reactoare SMR, care ar putea furniza până la 500 MW de energie pentru centrele sale de date, începând cu 2030. Amazon a făcut un pariu similar cu X-Energy, iar operatorul Equinix a comandat microreactoare transportabile de la Radiant Nuclear.
Conform Bloomberg Intelligence, cea mai mare parte a noii capacități nucleare ar urma să fie construită după 2035, exact perioada în care aceste tehnologii ar putea deveni comerciale.
O revenire cu obstacole: costuri, reglementări și riscul unei bule AI
Entuziasmul nu este lipsit de riscuri. Construirea unei centrale nucleare durează ani, uneori decenii, și presupune costuri uriașe. În plus, reglementările stricte și lipsa forței de muncă specializate pot încetini semnificativ proiectele.
Mai există și o incertitudine majoră: dacă boomul AI se dovedește a fi o bulă, cererea de energie ar putea scădea, lăsând în urmă investiții masive greu de amortizat. Unii analiști avertizează că proiecțiile actuale sunt optimiste și depind de ritmul real de adopție al inteligenței artificiale.
Pentru moment însă, energia nucleară pare să fi găsit un aliat neașteptat în Silicon Valley. După decenii de declin, viitorul industriei nu mai este decis doar de guverne și utilități, ci și de serverele care rulează modele de AI.