- Piața AI este supraîncălzită, dar seamănă mai mult cu o bulă industrială decât cu una financiară
- Nvidia a depășit 5 trilioane USD, simbol al euforiei investiționale
- Giganții tech își finanțează expansiunea din propriile rezerve, nu din împrumuturi
- Infrastructura AI se depreciază rapid, ceea ce o face vulnerabilă la scăderi de cerere
- Chiar dacă hype-ul scade, bula AI va lăsa în urmă o infrastructură esențială pentru următorul val de inovații
Inteligența artificială trăiește momentul ei de glorie — și, ca orice star, e în pericol să creadă în propria reclamă.
Nvidia valorează acum peste 5 trilioane de dolari, iar companii precum Amazon, Google și Microsoft toarnă miliarde în centre de date AI gigantice.
Dar tot mai mulți investitori se întreabă: suntem în mijlocul unei bule?
Răspunsul simplu e da.
Întrebarea mai interesantă e ce fel de bulă e aceasta — una care ne trage în jos, sau una care, paradoxal, construiește infrastructura viitorului?
De la internet la AI: istoria se repetă, dar cu GPU-uri
Dacă ai un déjà vu, e justificat.
În 1999, companiile .com promiteau să schimbe lumea și au sfârșit în faliment.
Dar fibrele optice și serverele rămase în urma lor au devenit fundația internetului modern.
Astăzi, AI-ul joacă același rol de febră investițională.
Mark Zuckerberg a spus-o direct în septembrie:
„Dacă irosim câteva sute de miliarde, e nefericit, dar mai riscant e să ne mișcăm prea încet.”
O lună mai târziu, Jeff Bezos a recunoscut și el că e o bulă — „dar una bună” — comparând-o cu epoca internetului.
Iar Michael Burry, legendarul investitor care a pariat pe criza din 2008, a anunțat că a luat poziții de tip put împotriva Nvidia și Palantir — un semn că unii simt miros de supraincalzire.
Bula AI: industrială, nu financiară
De fapt, spun analiștii, nu e o bulă ca cea imobiliară din 2008 — e una industrială.
Diferența e esențială:
- o bulă industrială apare când companiile investesc prea mult prea repede, fără să vadă imediat profitul;
- o bulă financiară apare când investițiile sunt alimentate de datorii și de bănci, iar când explozia vine, se prăbușește tot sistemul.
Cea a AI-ului seamănă mai degrabă cu boomul căilor ferate sau al telecomunicațiilor din trecut: când se sparge, lasă ceva util în urmă.
Așa s-ar putea întâmpla și acum — chiar dacă unele startupuri vor dispărea, centrele de date și rețelele rămân.
Cine plătește pentru febra AI
Cei care investesc agresiv în AI nu sunt bănci sau fonduri de risc fragile, ci giganți cu fluxuri uriașe de numerar.
Un exemplu: Amazon Web Services a anunțat în 2025 Project Rainier, un mega-cluster AI de 11 miliarde de dolari, dedicat companiei Anthropic.
Prețul pare colosal — dar Amazon are rezerve de 93 miliarde de dolari și generează 32 de miliarde în cash flow anual, după investițiile curente.
Aceeași situație la Google, Microsoft și Meta.
Ei ard bani din propriile rezerve, nu din împrumuturi bancare.
Rezultatul? Dacă bula se sparge, nu vom avea un nou 2008, ci doar un „mah sober-up” tehnologic.
Totuși, sunt câteva nuanțe care complică imaginea
- Durata scurtă de viață a infrastructurii.
GPU-urile care propulsează modelele AI se învechesc în doar cinci ani.
Dacă cererea scade brusc, centrele de date ar putea deveni muzee digitale înainte să-și recupereze investiția. - Rolul fondurilor private de credit.
O parte din investiții e finanțată indirect prin private credit funds — entități care se împrumută de la bănci pentru a da credite în piața privată.
Dacă lanțul ăsta se rupe, bula industrială ar putea deveni… semi-financiară. - Ponderea uriașă în bursa americană.
Potrivit JP Morgan, acțiunile legate de AI au fost responsabile pentru 75% din creșterea S&P 500 și 80% din profituri de la lansarea ChatGPT.
O corecție serioasă în sector ar lovi direct consumul și averea gospodăriilor.
Când (și cum) se va sparge bula?
Nimeni nu știe.
Piața poate rămâne „irațională” ani de zile — mai ales când hype-ul e alimentat de visuri grandioase despre AGI, roboți doctori și mașini care-ți scriu emailuri.
Ceea ce e sigur e că, atunci când va veni corecția, efectul va fi economic, nu sistemic.
AI-ul va încetini, dar nu va dispărea.
Așa cum după bula .com au apărut Amazon și Google, după bula AI vor rămâne infrastructura, inovațiile și lecțiile.
Poate o bulă să fie un lucru bun?
Da — dacă lasă ceva valoros în urmă.
Bulele industriale, scria economistul Carlota Perez, sunt „mecanismul prin care capitalismul își construiește viitorul”: investești mai mult decât trebuie, dar acel „exces” creează fundația pentru următoarea revoluție economică.
Poate că modelele LLM de azi vor părea primitive peste zece ani, dar GPU-urile, centrele de date și infrastructura energetică vor rămâne.
Iar asta e exact ce diferențiază o bulă distructivă de una… constructivă.