• Convergența dintre inteligență artificială și blockchain trece de la „buzzword” la produse în DeFi, identitate și infrastructură (compute, date, rețele)
• Investitorii și dezvoltatorii împing o nouă categorie: „AI agents + crypto rails” — agenți software care iau decizii și pot tranzacționa on-chain
• Raportul a16z „State of Crypto 2025” tratează explicit intersecția „crypto x AI” ca un motor de infrastructură și modele noi de venit
• „DePIN” (rețele fizice descentralizate) e prezentat ca un pariu major: WEF este citat cu o proiecție de până la 3,5 trilioane USD până în 2028, pe fondul convergenței AI–blockchain
• Nuanța critică: reglementarea și riscurile cresc odată cu autonomia — UE discută chiar amânări/ajustări ale implementării pentru zone „high-risk” în AI Act

În 2025, inteligența artificială a ajuns într-un punct în care nu mai e doar „un model care răspunde frumos”, ci un actor care poate executa sarcini: negociază, planifică, optimizează, rulează operațiuni. Problema e că, în lumea reală, aceste sisteme au nevoie de două lucruri pe care internetul clasic le oferă greu: încredere verificabilă și responsabilitate auditabilă.

Aici intră blockchain-ul ca un „registru de evenimente” greu de falsificat: cine a furnizat datele, cine a modificat un model, cine a aprobat o acțiune, ce s-a executat și când. În raportul „State of Crypto 2025”, a16z descrie convergența „crypto x AI” ca o zonă care începe să producă infrastructură și utilitate, nu doar narațiune.

Pe românește: AI e „creierul”, blockchain e „chitanța” și „contractul” — iar combinația devine interesantă abia când ai nevoie de ambele.

Ce se vede deja pe piață la final de 2025: DeFi mai „inteligent”, identitate, infrastructură

Cea mai clară schimbare față de anii trecuți e că apar cazuri de utilizare care nu mai sună ca SF:

• În DeFi, AI începe să fie folosit pentru optimizări (gestionarea lichidității, modelare de risc, detecție de anomalii), în timp ce blockchain-ul rămâne stratul de execuție și decontare. Raportările și analizele despre „crypto x AI” leagă exact această zonă de un val nou de „automation-by-default”.
• În identitate și conformitate, apare combinația „verificabil pe lanț, inteligent în afara lanțului”: blockchain pentru credențiale/istoric, AI pentru verificări și semnale de fraudă — fără ca totul să fie expus public. (E o zonă atractivă tocmai pentru că poate reduce fricțiunea fără să sacrifice complet confidențialitatea.)
• În infrastructură, intră în scenă DePIN — rețele de infrastructură fizică coordonate prin tokenuri (hotspot-uri, compute distribuit, senzori). WEF este citat în presa de specialitate cu o proiecție agresivă: până la 3,5 trilioane USD în 2028 pentru piața DePIN, impulsionată inclusiv de convergența AI–blockchain.

Dacă totul sună abstract, un exemplu „cu priză”: parteneriatul Helium–AT&T (anunțat în aprilie 2025) a fost prezentat ca un caz în care un operator mare folosește o rețea comunitară de Wi-Fi — o poveste tipică de DePIN, unde coordonarea vine din tokenizare și rețea distribuită.

Agenții autonomi: noul personaj principal al Web3

Dacă 2021 a fost despre NFT-uri și 2022–2023 despre „ce rămâne după bull market”, finalul lui 2025 ar putea fi despre agenți autonomi: programe AI care pot primi un obiectiv („maximizează randamentul cu risc controlat”, „caută cel mai bun preț”, „execută această strategie”) și apoi chiar fac pașii.

De ce e blockchain-ul relevant aici? Pentru că oferă „șinele” de tranzacționare: portofele, plăți, smart contracts, reguli de execuție. Iar industria AI încearcă simultan să standardizeze modul în care agenții comunică și colaborează: Wired a relatat recent despre inițiative de standarde pentru „agentic AI” sub umbrela Linux Foundation, cu implicare din zona OpenAI/Anthropic/Block, tocmai pentru interoperabilitate.

Imaginea simplă: dacă AI este „angajatul”, blockchain-ul e „contabilitatea + contractul + cardul de firmă”.

De ce investitorii sunt atenți: „tokenomics pentru compute” și noi modele de piață

În spatele entuziasmului stă o logică economică: AI are nevoie de date și putere de calcul; blockchain-ul poate crea piețe și stimulente pentru ambele. De aici apar modele de tip „primești tokenuri dacă oferi compute / date / modele”, iar o parte din valoare poate fi distribuită înapoi către participanți.

Raportul a16z vorbește despre maturizarea pieței și despre convergența cu AI ca zonă de interes, iar rezumatele din presa crypto subliniază exact această idee: infrastructură + stimulente + auditabilitate.

Totuși, partea „entertaining” a pieței rămâne faptul că, în crypto, narațiunile se mișcă rapid — uneori mai repede decât produsul. Asta înseamnă că „AI + blockchain” produce atât proiecte solide, cât și etichete lipite peste lucruri vechi.

Ce poate deraia: scalabilitate, costuri și reglementare (mai ales în UE)

Aici vine realitatea care taie din „bullish”:

1. Scalabilitate și cost: AI e scump la nivel de calcul; blockchain-urile sunt scumpe la nivel de execuție on-chain. De aceea, multe proiecte ajung la arhitecturi hibride: AI rulează off-chain, blockchain păstrează dovezi, plăți și guvernanță.
2. Securitate și fraudă: AI nu ajută doar „băieții buni”. Reuters a citat Chainalysis spunând că escrocheriile crypto au fost amplificate de generative AI, care face fraudele mai scalabile și mai convingătoare (de la „pig butchering” la impersonări). Cu cât agenții devin mai autonomi, cu atât suprafața de atac crește.
3. Reglementare: în Uniunea Europeană, discuția despre AI Act e în mișcare. Reuters a relatat că, sub presiuni și în logica „simplificării”, Comisia Europeană a propus ajustări care includ întârzieri pentru anumite reguli „high-risk”. Pentru proiectele care combină AI cu sisteme descentralizate (DAOs, smart contracts), aceste nuanțe contează enorm: cine e „operatorul”, cine e „furnizorul”, cine răspunde?

Pe scurt: când AI devine actor, legea începe să întrebe „cine semnează?” — iar în Web3 semnătura e adesea… o cheie privată.

Ce înseamnă asta pentru 2026: mai puțină magie, mai multă infrastructură

Finalul lui 2025 marchează o tranziție: AI + blockchain nu mai e doar o poveste bună pentru deck-uri de investiții, dar nici nu e încă „internetul nou” pe care îl folosește toată lumea. E o zonă care se consolidează în infrastructură (compute, identitate, audit, plăți), în timp ce restul rămâne experiment.

Pariul realist pentru următorul an nu e că „AI și crypto vor schimba totul peste noapte”, ci că vor apărea mai multe aplicații mici, utile și integrate: agenți care execută operațiuni repetitive, piețe de compute mai eficiente, verificări mai bune, DeFi mai automatizat — și, inevitabil, mai multe discuții despre control și responsabilitate.

Citește și

• Adobe intră în ChatGPT cu Photoshop și Acrobat. Spune ce vrei, iar uneltele apar singure
• O gaură neagră a „tușit” și a aruncat vânturi ultrarapide, aproape cu viteza luminii
• Periuța cu AI care găsește carii în câteva minute ar putea schimba vizita la dentist pentru copii