• Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta și Oracle ar putea cheltui aproximativ 750 de miliarde de dolari în 2026 pe infrastructură, mare parte pentru AI
• Un studiu Wharton estimează că productivitatea sectorului AI ar trebui să crească de circa 2,7 ori pentru a justifica actualul boom investițional
• Veniturile industriei AI sunt estimate la numai 150-200 de miliarde de dolari în acest an, mult sub ritmul investițiilor în infrastructură
• Morgan Stanley estimează investiții de circa 2.900 de miliarde de dolari în centre de date până în 2028, o parte tot mai mare finanțată din capital extern și datorie
• Chiar dacă bula financiară se sparge, tehnologia AI poate supraviețui și prospera, exact cum internetul a supraviețuit prăbușirii dot-com

Silicon Valley are o credință simplă în acest moment: dacă vrei inteligență artificială mai bună, construiești mai mare.

Mai multe GPU-uri. Mai multe centrale. Mai multe transformatoare. Mai multe centre de date. Mult mai mulți bani.

Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta și Oracle se află astfel în mijlocul unuia dintre cele mai mari pariuri investiționale făcute vreodată de o industrie. MIT Technology Review estimează că hyperscalerii ar putea cheltui în jur de 750 de miliarde de dolari numai anul acesta pentru construirea infrastructurii digitale.

„Hyperscaler” este numele dat companiilor care operează infrastructură cloud la scară uriașă. În era AI, ele sunt și proprietarii fabricilor în care se produce noua marfă digitală: puterea de calcul.

Jessica Wachter, profesor de finanțe la Wharton School, și Jonathan Wachter au pornit de la o cifră și mai sugestivă. Cele cinci mari companii americane analizate au avut cheltuieli de capital de aproximativ 381 de miliarde de dolari în 2025, iar în 2026 suma ar putea fi aproape dublă.

Studiul Wharton: What Investment Data Implies about the AI Transition

Până în 2027, investițiile cumulate analizate de cercetători ajung aproape de pragul de 1.100 de miliarde de dolari.

Problema este că veniturile nu aleargă încă în același ritm.

Gary Gensler, fost președinte al Securities and Exchange Commission și acum profesor la MIT Sloan, estimează că veniturile AI se vor situa anul acesta în jurul a 150-200 de miliarde de dolari. Investițiile sunt, așadar, de câteva ori mai mari decât veniturile actuale generate de tehnologie.

Nu este neapărat dovada unei bule. Aproape orice infrastructură mare este construită înainte să fie folosită la capacitate maximă.

Dar este un pariu enorm pe faptul că utilizatorii și companiile vor veni.

Industria ridică, practic, aeroportul înainte să știe câte avioane vor ateriza.

Pariul iese doar dacă inteligența artificială începe să producă mult mai multă economie

Studiul lui Jessica și Jonathan Wachter încearcă să scoată discuția din zona „AI va schimba lumea” și să o bage într-un Excel.

Rezultatul este incomod.

Pentru ca actualul nivel al investițiilor să fie justificat, productivitatea sectorului AI ar trebui să crească de aproximativ 2,7 ori. Modelul ia în calcul costul capitalului, deprecierea activelor și randamentul cerut de investitori.

Un astfel de salt nu este imposibil.

Boomul IT început la mijlocul anilor ’90 a adus câștiguri uriașe de productivitate economiei americane. Diferența este că acea transformare s-a desfășurat timp de aproximativ un deceniu. AI-ului i se cere acum să comprime o mare parte a acestui progres în numai câțiva ani.

Wachter avertizează că, dacă profitul și productivitatea nu cresc suficient, unele companii s-ar putea confrunta inclusiv cu dificultăți în plata dobânzilor. În scenariul cel mai prost, actuala construcție de infrastructură ar putea deveni, în formularea studiului, una dintre cele mai mari alocări greșite de capital din istorie.

Deocamdată, revoluția productivității apare mai clar în prezentările companiilor decât în statisticile economice.

Într-un sondaj realizat pe aproximativ 6.000 de directori din SUA, Marea Britanie, Germania și Australia, aproape 90% spun că nu au observat o creștere a productivității produsă de AI în ultimii trei ani. Directorii sunt însă optimiști pentru viitor și anticipează o creștere totală de aproximativ 1,45% în următorii trei ani.

Aici stă adevărata factură.

Companiile pot plăti o perioadă pentru ChatGPT, Claude, Gemini sau Copilot doar pentru că vor să „fie în AI”. La un moment dat, directorul financiar va întreba inevitabil ce a primit în schimb.

Daron Acemoglu, profesor MIT și laureat Nobel pentru Economie în 2024, avertizează că fără creșteri vizibile de productivitate, apetitul pentru AI poate scădea, iar odată cu el și ritmul investițiilor.

Cu alte cuvinte, AI trebuie să treacă de la demonstrația care impresionează în browser la tehnologia care apare în profitul companiei.

GPU-urile de miliarde îmbătrânesc rapid, iar data centerele riscă să rămână fără client

Există și o problemă aproape comică pentru o industrie care visează la superinteligență: calculatorul de anul acesta se învechește.

GPU-urile și celelalte acceleratoare reprezintă aproximativ 60% din costurile de calcul ale centrelor de date AI, iar performanța hardware-ului de vârf se dublează aproximativ la fiecare doi ani, potrivit analizei citate de MIT Technology Review.

Pentru utilizator este minunat. Pentru investitor, mai puțin.

Un data center construit în 2026 poate avea nevoie de o nouă rundă de cipuri până la sfârșitul deceniului pentru a rămâne competitiv. Clădirea este bună. Racordarea la rețea este bună. Sistemele de răcire sunt bune. Doar creierul dinăuntru a devenit prea lent.

Mihir Kshirsagar, de la Princeton University, avertizează că unele asemenea facilități riscă să devină „stranded assets”: investiții enorme care există fizic, dar nu mai produc randamentul pentru care au fost construite.

Alphabet oferă deja imaginea dimensiunii acestei curse. Chiar și companii care generează munți de numerar cheltuiesc atât de agresiv pentru AI încât investițiile în infrastructură pot înghiți temporar fluxul de numerar liber.

La scară mai mică, fenomenul se vede și în alte industrii. AlephTech a documentat cazul unor companii care au început să transforme inclusiv rezerve de Bitcoin și Ethereum în bani pentru centre de date AI. Quantum Solutions a vândut 1.000 ETH, iar Hyperscale Data a monetizat aproximativ 100 BTC pentru a finanța infrastructura.

AlephTech: Crypto plătește factura AI — Bitcoin și Ethereum sunt vândute pentru centre de date

Iar România începe să intre și ea în cursă. AlephTech a relatat despre planurile pentru un centru de date de 80 MW în Luna, județul Cluj, proiectat în patru etape și gândit pentru infrastructură GPU de mare densitate și calcul cuantic.

AlephTech: planurile pentru centrul de date AI de 80 MW din Cluj

Boomul nu consumă doar bani. Consumă și energie, teren și apă. AlephTech a analizat recent disputa privind consumul de apă al centrelor de date, unde impactul unei singure interogări poate fi mic, dar efectul devine cu totul altul când este multiplicat la sute de milioane de utilizatori.

AlephTech: câtă apă consumă, de fapt, AI-ul

Datoria mută riscul AI din bilanțurile Big Tech în bănci, fonduri și economia reală

La început, pariul AI era simplu: Big Tech cheltuia banii Big Tech.

Google, Microsoft, Meta sau Amazon luau profiturile uriașe produse de afacerile lor tradiționale și le transformau în cipuri și data centere. Dacă investiția se dovedea exagerată, principalii afectați erau companiile și acționarii lor.

Acum începe partea mai interesantă.

Morgan Stanley estimează că hyperscalerii vor investi aproximativ 2.900 de miliarde de dolari între 2025 și 2028 în centre de date, iar mai mult de jumătate din finanțare ar putea proveni din „capital extern”.

Asta înseamnă datorii, fonduri de private credit, bănci, investitori instituționali și structuri financiare din ce în ce mai sofisticate.

ZF a documentat deja transformarea Morgan Stanley într-unul dintre principalii arhitecți financiari ai boomului AI, banca structurând tranzacții de zeci de miliarde de dolari pentru centre de date.

ZF: Morgan Stanley devine marele finanțator al boomului centrelor de date AI

Mai mult, ZF relata în august că Google a pus în mișcare un program care implică Apollo, Blackstone și Morgan Stanley pentru finanțarea unor cipuri destinate Anthropic, într-o structură evaluată la aproximativ 200 de miliarde de dolari.

ZF: Google mobilizează Wall Street pentru infrastructura AI a Anthropic

Asta schimbă natura riscului.

Când datoria este împachetată în fonduri și produse financiare, expunerea poate ajunge indirect în portofolii de pensii, asigurări și investiții ale unor oameni care nu au cumpărat niciodată o acțiune Nvidia. Profesorul Stijn Van Nieuwerburgh de la Columbia avertizează că o parte dintre investitori nici nu știu cât de expuși sunt la boomul centrelor de date.

Iar pentru ca infrastructura planificată până în 2032 să ofere un randament de doar 10%, calculele sale indică venituri anuale necesare de aproximativ 3.700 de miliarde de dolari.

De aici apare inevitabil cuvântul pe care Silicon Valley preferă să-l rostească mai încet: bulă.

Dar bula financiară și revoluția tehnologică nu sunt același lucru.

Internetul nu a murit în 2000 când s-a spart dot-com. Au murit sute de companii, s-au pierdut joburi și miliarde, dar fibra optică instalată în timpul freneziei a rămas. Pe acea infrastructură s-au construit ulterior Amazon, Google, Facebook și mare parte din economia digitală actuală.

AI poate repeta exact acest paradox.

Inteligența artificială poate fi tehnologia care schimbă economia și, simultan, investiția pentru care Wall Street a plătit prea mult.

Silicon Valley a construit deja fabricile viitorului.

Acum trebuie doar ca viitorul să producă suficienți bani ca să le plătească.

Citește și

• Trump nu vrea frână în cursa AI: „Cine câștigă inteligența artificială, câștigă”
• Scapă Inteligența Artificială de sub control? Jan Leike, care a lucrat la OpenAI și Anthropic, avertizează că marile laboratoare „se joacă cu viața noastră”
• A.I schimbă felul în care alegem tatuajele. Artiștii transformă ideile digitale în desene pentru piele