- OpenAI negociază un acord pentru energie cu startup-ul de fuziune nucleară Helion
- Sam Altman se retrage din board-ul Helion pentru a facilita colaborarea
- Acordul ar putea oferi OpenAI până la 12,5% din producția viitoare
- Helion promite 5 GW până în 2030 și 50 GW până în 2035
- Fuziunea nucleară rămâne experimentală, dar ar putea alimenta viitorul inteligenței artificiale
Pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin tot mai puternice, crește și „foamea” lor de energie. Iar OpenAI pare să caute o soluție pe termen lung direct în zona tehnologiilor futuriste.
Compania poartă discuții pentru a cumpăra energie de la Helion, un startup american care dezvoltă reactoare de fuziune nucleară, potrivit informațiilor publicate de TechCrunch pe 23 martie 2026, pe baza unui raport Axios.
Dacă acordul se concretizează, OpenAI ar putea obține până la 12,5% din energia produsă de Helion — echivalentul a:
- 5 gigawați până în 2030,
- și până la 50 gigawați până în 2035.
Pentru context: asta nu mai înseamnă doar alimentarea unor centre de date, ci infrastructură energetică la scară de țară.
Altman face un pas în spate pentru a deschide ușa unui parteneriat
Un detaliu care spune multe despre seriozitatea discuțiilor: Sam Altman, CEO OpenAI și investitor major în Helion, a decis să se retragă din funcția de președinte al board-ului startup-ului.
Helion a confirmat această schimbare pentru TechCrunch, precizând că decizia permite „explorarea unor oportunități viitoare de parteneriat”.
Tradus mai simplu: Altman se dă la o parte ca să nu negocieze, practic, cu el însuși.
Nu este prima mișcare de acest tip. În trecut, Altman a făcut un pas similar și în cazul startup-ului nuclear Oklo, tot pentru a permite colaborări cu companii din zona AI.
Planuri la scară uriașă: mii de reactoare și promisiuni îndrăznețe
Dacă cifrele vehiculate devin realitate, Helion nu doar că va produce energie — va trebui să construiască un ecosistem industrial complet.
Estimările citate de TechCrunch arată că:
- fiecare reactor ar produce aproximativ 50 megawați,
- ar fi nevoie de circa 800 de reactoare până în 2030,
- și încă aproximativ 7.200 până în 2035.
Este un ritm de dezvoltare extrem de ambițios, mai ales într-un domeniu unde majoritatea proiectelor sunt încă în faza de testare.
Helion merge pe o abordare diferită față de alte companii: în loc să producă abur și să învârtă turbine, încearcă să transforme direct energia reacției în electricitate folosind câmpuri magnetice.
Prototipul său, Polaris, a ajuns deja la temperaturi de 150 de milioane de grade Celsius — aproape de nivelul necesar pentru fuziune controlată.
Fuziunea nucleară: tehnologia viitorului sau un pariu încă riscant
Fuziunea nucleară este adesea prezentată ca soluția ideală: energie curată, aproape nelimitată și fără emisii de carbon.
Problema este că, până acum, nimeni nu a reușit să o transforme într-o tehnologie comercială viabilă la scară mare.
Majoritatea proiectelor vizează anii 2030 pentru primele rezultate concrete. Helion susține că ar putea ajunge acolo mai devreme, dar rămâne de văzut dacă promisiunile pot ține pasul cu realitatea.
În acest context, interesul OpenAI spune mai mult decât pare: marile companii de inteligență artificială nu mai așteaptă soluții energetice — încearcă să le creeze sau să le securizeze din timp.
Dacă acest parteneriat se concretizează, nu va fi doar un acord comercial, ci un semnal clar despre direcția în care se îndreaptă tehnologia.
Viitorul inteligenței artificiale nu depinde doar de algoritmi mai buni — ci și de câtă energie poate produce lumea pentru a-i susține ambițiile.