- Adoptarea AI în SUA adaugă aproximativ 896.000 de tone de CO₂/an, adică 0,02% din totalul emisiilor
- Creșterea de energie estimată: până la 28 petajouli/an, echivalentul consumului a 300.000 de gospodării
- Impactul pare mic, dar va crește odată cu expansiunea AI în industrie și viața cotidiană
- Cercetătorii recomandă energie regenerabilă, eficiență în antrenarea modelelor și transparență privind consumul
- Concluzia: AI-ul e inteligent, dar trebuie să devină și responsabil – altfel, progresul digital va veni cu o notă de plată climatică
Un nou studiu publicat în Environmental Research Letters aduce o perspectivă mai puțin discutată asupra boomului AI: impactul său asupra mediului.
Potrivit cercetătorilor, adoptarea rapidă a inteligenței artificiale în SUA adaugă în jur de 896.000 de tone de CO₂ pe an — o cantitate mică la scară națională, dar deloc neglijabilă dacă privim cât de repede crește utilizarea AI.
Ca să punem lucrurile în perspectivă, asta echivalează cu electricitatea consumată anual de aproximativ 300.000 de gospodării americane.
„Deși emisiile suplimentare pot părea modeste, ele sunt un semnal important. Avem nevoie de AI sustenabilă, nu doar inteligentă”, spune Anthony R. Harding, coautorul studiului.
Cum ajunge AI-ul să polueze
AI nu produce direct dioxid de carbon — dar pentru a funcționa, are nevoie de energie, servere și centre de date uriașe care stau în funcțiune 24/7.
Echipa de cercetare a analizat scenarii de utilizare a AI în industrie, logistică, finanțe, sănătate și servicii publice, modelând creșterea consumului de energie odată cu integrarea algoritmilor în procesele zilnice.
Rezultatul: o creștere de până la 12–28 petajouli pe an (PJ) în consumul energetic total.
Pe scurt, cu cât AI-ul e mai omniprezent — în birouri, în cloud sau în telefoane — cu atât mai mult curent electric va fi necesar pentru a-l susține.
Și, în timp ce un chatbot pare inofensiv, în spatele său există zeci de mii de GPU-uri care „ard” energie pentru fiecare răspuns.
E mult sau puțin? Depinde de cum privim
Cei 900.000 de tone de CO₂ reprezintă doar 0,02% din emisiile totale ale SUA, dar cercetătorii avertizează că cifra ar putea crește rapid, pe măsură ce companiile integrează AI în toate domeniile.
„Acesta este doar primul val. Pe măsură ce modelele devin mai mari și mai complexe, vom vedea efecte mult mai vizibile asupra mediului”, avertizează Harding.
Este o situație familiară: la fel ca în cazul criptomonedelor, energia consumată de AI riscă să explodeze odată cu cererea, dacă nu se găsesc soluții de eficiență energetică.
Soluțiile: AI verde, servere curate și… puțină conștiință digitală
Autorii studiului nu dau alarma, dar transmit un mesaj clar: este timpul să facem AI-ul responsabil energetic.
Câteva dintre recomandările cheie:
- folosirea energiei regenerabile pentru alimentarea centrelor de date,
- crearea de modele mai eficiente, care să necesite mai puțină putere de procesare,
- transparență privind consumul energetic al AI-ului la nivel industrial.
Companiile mari din domeniu — precum Google, Microsoft și OpenAI — au început deja să investească în infrastructuri „verzi”, dar cercetătorii avertizează că progresul tehnologic trebuie să meargă în pas cu responsabilitatea ecologică.
„Dacă vrem ca AI-ul să fie soluția, nu problema, trebuie să-l alimentăm cu energie curată, nu cu cărbune”, a spus Harding, citat de Scientific American.
De ce această discuție contează acum
AI-ul este peste tot: în telefoane, în televizoare, în mașini și chiar în agricultură. Dar odată cu aceste inovații, vine și o realitate greu de ignorat: mințile artificiale au nevoie de resurse reale.
Fiecare interogare, fiecare model nou antrenat și fiecare server adăugat în cloud aduce un cost de carbon.
Studiul din Environmental Research Letters nu condamnă AI-ul — ci avertizează că, pentru a fi sustenabilă, revoluția digitală trebuie să fie și ecologică.