- AI impostor syndrome = sentimentul că ești mai slab decât AI-ul
- Se manifestă prin rușine, amânări, și teama de a lucra fără tehnologie
- Apare mai ales în medii unde viteza și volumul sunt totul
- Riscul: scăderea încrederii și dependență de algoritmi
- Soluția: folosește AI ca sparring partner, nu ca judecător
Generative AI a devenit colegul de birou care nu obosește, nu bea cafea și nu pierde vremea pe Slack. Scrie mailuri în secunde, face prezentări în minute și inventează glume la comandă. Mulți dintre noi nu se mai compară cu oamenii, ci cu algoritmii, și de aici apare noul fenomen: AI impostor syndrome.
Cum arată sindromul în viața de zi cu zi?
Te uiți la un draft și te gândești „AI l-ar face mai bine”. Îți e jenă că ți-a luat 30 de secunde să răspunzi pe chat. Sau, mai ciudat, adaugi o greșeală intenționată ca să pară că textul nu e scris de un bot. Toate
astea sunt semne că, deși tu ești uman, te simți „mai lent decât mașina”.
De ce apare acum?
Psihologii spun că anxietatea a explodat în ultimii doi ani, odată cu boom-ul ChatGPT și al altor modele generative. Brusc, standardul nu mai e colegul rapid din echipă, ci un AI care poate scoate 20 de idei creative în două secunde.
Ce riscăm dacă ne lăsăm prinși?
AI impostor syndrome poate eroda încrederea profesională și creativitatea. În loc să vezi AI-ul ca un instrument, îl transformi într-un rival imaginar. Rezultatul: anxietate, dependență de algoritmi și teamă de a lucra „pe cont propriu”.
Cum putem ieși din capcana asta?
Specialiștii recomandă trei strategii simple: