Centrele de date sunt adevărate centrale termice: aproape toată energia electrică pe care o consumă se transformă în căldură. În momentul de față, aceste facilități consumă cam 1–1,5% din energia globală, iar până în 2030 se așteaptă să ajungă la 3%.

În loc să arunce căldura în aer, multe companii și orașe o „reciclează” și o folosesc pentru încălzire locală. De exemplu, în Finlanda, cei de la Microsoft colaborează cu Fortum pentru a asigura până la 65% din căldura de care are nevoie un cartier întreg, iar în Stockholm, peste 30.000 de apartamente sunt încălzite cu căldura produsă de servere.

Cum funcționează? Serverele, când procesează date sau rulează AI, generează multă căldură, pe care trebuie să o elimine ca să nu se supraîncălzească. Această căldură este preluată cu ajutorul unor sisteme de pompe și transmisă către rețelele de încălzire urbană.

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

Astfel, clădirile sunt încălzite cu energie „gratuită”. Practic, companiile economisesc curent, iar orașele reduc emisiile de carbon. Un exemplu concret vine din nordul Suediei, unde Hive Datacenter încălzește o seră de 10.000 m², ajutând la cultivarea legumelor direct într-o regiune arctică.

Alte proiecte similare există în Danemarca, Irlanda sau Canada, unde marile companii tech dau o mână de ajutor orașelor, înlocuind gazul sau petrolul cu căldură din servere. Reglementările au început să împingă și ele sectorul acesta: Germania obligă companiile la refolosirea căldurii reziduale, iar Uniunea Europeană pune presiune pe centrele de date să se implice în rețelele urbane.

Limitările apar la distanțe mari – căldura se pierde rapid când trebuie transportată departe, așa că proiectele funcționează cel mai bine când serverele sunt amplasate aproape de oraș.

Și asta e doar începutul: pe măsură ce AI-ul și procesarea de date cresc, vom avea mai multă energie reutilizabilă chiar în zonele populate.