• Counterpoint Research estimează că piața globală de smartphone-uri ar putea scădea cu ~2,1% în 2026, pe fondul scumpirii componentelor
• Motoarele scumpirilor: chipuri și mai ales memorie (DRAM/NAND), împinse în sus de cererea legată de inteligență artificială și centre de date
• Segmentul low-end e cel mai vulnerabil: Counterpoint vorbește de creșteri ale costurilor cu 20–30% deja în 2025, iar memoria ar putea mai urca cu încă ~40% până în T2 2026
• Costul total de producție (bill of materials) ar putea fi cu 8%–15% peste nivelurile deja ridicate, iar prețul mediu de vânzare (ASP) ar crește cu ~6,9% în 2026
• Apple și Samsung sunt văzute ca „mai bine poziționate” să absoarbă șocul, în timp ce OEM-urile cu marje mai subțiri (multe branduri chineze) pot avea scăderi mai mari ale livrărilor

Dacă 2026 ar fi un telefon, ar veni cu o notificare enervantă: „Spațiu insuficient. Nu poți instala entuziasm nou.” Un raport citat de Reuters, bazat pe estimările Counterpoint Research, arată că piața globală de smartphone-uri ar putea scădea cu aproximativ 2,1% în 2026.

Și partea interesantă e că nu vorbim despre o singură marcă lovită, ci despre o contracție mai generală, în care aproape toți producătorii ar urma să simtă presiunea.

Pe scurt, „nu mai e doar un an greu pentru unii”. Este un an în care costurile cresc atât de repede încât chiar și cei care de obicei cresc în volum ar putea ajunge pe minus. Iar când se întâmplă asta într-o industrie obișnuită să trăiască din cicluri anuale de upgrade, mesajul e clar: 2026 va fi un an în care producătorii vor negocia dur fiecare componentă și fiecare dolar din prețul final.

De unde vine scumpirea: memoria și cipurile sunt „aspirate” de boom-ul AI

Motivul principal invocat de Counterpoint: scumpirea componentelor, în special memoria (DRAM și NAND) și unele chipuri, pe fondul cererii crescute generate de inteligență artificială. Cu alte cuvinte, când serverele pentru AI și centrele de date „trag” masiv după memorie și capacitate de producție, telefoanele – produse de volum, cu marje mai sensibile – rămân cu nota de plată mai mare.

Counterpoint mai spune că, în special pe zona de telefoane ieftine, costurile ar fi crescut deja cu 20–30% de la începutul lui 2025, iar prețurile la memorie ar putea urca cu încă ~40% până în trimestrul 2 din 2026.

Aici se leagă și un efect secundar: dacă memoria devine scumpă, nu afectează doar prețul – afectează și „rețeta” produselor. Publicații care urmăresc industria au început deja să discute scenarii în care specificațiile (RAM, stocare) pot avansa mai lent sau chiar pot fi ajustate conservator, tocmai pentru a ține costul sub control.

Low-end, primul care cedează: când marja e mică, orice componentă devine problemă

În lumea smartphone-urilor, modelele entry-level sunt ca zborurile low-cost: funcționează minunat cât timp nu apar „taxe ascunse”. Iar în 2026, taxele ascunse sunt componentele.

Counterpoint spune că telefoanele low-end vor fi „impactate cel mai sever”. Motivul e simplu: marjele sunt deja mici, iar creșterile de cost la memorie și chipuri nu lasă prea mult spațiu de absorbție. Dacă un telefon ieftin trebuie să rămână ieftin, producătorul are doar câteva opțiuni:

• să crească prețul (și să riște scăderea cererii),
• să taie din specificații (RAM/stocare/cameră/alte componente),
• să reducă promoțiile și discounturile (mai puține „super oferte”),
• sau să accepte marje mai mici (într-un an în care costurile deja cresc).

Raportul estimează că bill of materials (costul total al componentelor dintr-un telefon) ar putea crește în 2026 cu 8% până la peste 15% față de nivelurile deja ridicate. Pe românește: chiar dacă nu se mai adaugă nimic spectaculos în telefon, el tot devine mai scump de construit.

Cine își permite să ridice prețurile: Apple și Samsung vs. OEM-urile cu spațiu mic de manevră

Într-un șoc de costuri, supraviețuiesc mai ușor cei care au două lucruri: brand puternic și control mai bun asupra lanțului de aprovizionare. Counterpoint spune că Apple și Samsung sunt „best positioned” să treacă prin declin, inclusiv pentru că pot susține prețuri mai mari și au, de regulă, marje mai confortabile.

În schimb, producătorii care concurează agresiv pe preț – multe branduri chinezești – au mai puțin „wiggle room” când crește costul la RAM sau stocare. În estimările citate, Apple și Samsung ar putea vedea scăderi ale livrărilor de aproximativ 2%, iar unele mărci precum Honor ar putea fi afectate mai puternic.

Aici apare și un paradox de piață: dacă volumele scad, dar prețurile cresc, producătorii vor încerca să compenseze prin creșterea ASP (average selling price). Counterpoint estimează că ASP ar putea crește cu ~6,9% în 2026. Asta sugerează o piață mai „premiumizată” forțat: nu neapărat pentru că toți vor telefoane de lux, ci pentru că telefoanele devin mai scumpe de făcut.

De ce contează pentru utilizatori: telefoane mai scumpe, promoții mai rare și „spec-uri” negociate

Pentru consumatori, 2026 ar putea arăta așa:

1. Prețuri mai sus, mai ales la modelele accesibile. Dacă un telefon de 200–300 euro primește o scumpire de 10–15%, se simte imediat.
2. Mai puține promoții agresive. Când costul de producție crește, discountul devine un lux.
3. Upgrade-uri mai puțin „wow” în segmentul ieftin. Dacă RAM și stocarea sunt scumpe, s-ar putea să vezi modele care nu mai cresc spectaculos la specificații, ci merg „la minimul necesar”.
4. Mai multă presiune pe ciclul de înlocuire. Oamenii își țin telefonul mai mult dacă noul model costă mai mult și nu aduce un salt uriaș.

Pentru industrie, miza e și mai mare: smartphone-ul e un produs „ancoră” pentru ecosisteme (aplicații, servicii, wearables). O piață în scădere poate însemna competiție mai dură pe servicii, pe abonamente și pe diferențiere prin AI „on-device” – dar ironia este că tocmai boom-ul de inteligență artificială contribuie la creșterea costurilor de memorie care apasă piața.

Pe scurt, 2026 ar putea fi anul în care telefoanele nu devin mai puține pentru că nu le mai vrem, ci pentru că devin mai scumpe de produs într-o lume în care componentele cheie sunt revendicate de infrastructura AI. Iar asta mută lupta din „cine are cele mai multe camere” în „cine poate ține prețul sub control fără să taie prea mult din experiență”.

Citește și

• Vibratorul tău inteligent chiar te urmărește? Ce află aplicațiile și cum îți păstrezi intimitatea
• Andrew Left își pregătește apărarea cu Claude. Cum intră inteligența artificială în sala de judecată
• Disney își licențiază personajele pentru Sora. OpenAI aduce Mickey Mouse și Marvel în videoclipuri generate cu AI