• Coreea de Sud va cere scanare facială la înregistrarea noilor cartele SIM, pentru a bloca conturile făcute cu identități furate
  • Verificarea se va face prin aplicația PASS, folosită de marii operatori (SK Telecom, KT, LG Uplus) și va fi extinsă și către operatorii virtuali
  • Decizia vine într-un an în care țara a fost lovită de breșe masive: peste 33 de milioane de clienți Coupang afectați
  • SK Telecom a fost amendată cu aproximativ 134,8 miliarde won (circa 97 mil. $) pentru breșa din aprilie 2025, potrivit presei locale
  • În paralel, agenția de protecție a consumatorilor a decis compensații de 100.000 won pentru reclamanți și a indicat că poate cere despăgubiri extinse

Ce s-a întâmplat? Guvernul sud-coreean introduce o nouă cerință: la activarea unui număr nou de telefon, verificarea identității nu se va opri la actul de identitate. Se adaugă recunoașterea facială – un pas menit să facă mult mai dificilă înregistrarea de conturi pe baza datelor furate.

Cine este implicat? Ministerul Științei și TIC (MSIT) și industria telecom – cei trei operatori mari (SK Telecom, KT, LG Uplus), plus operatorii virtuali (MVNO), care vor trebui să aplice aceeași regulă.

Când a avut loc? Anunțul a fost făcut pe 19 decembrie 2025 (vineri), potrivit relatărilor din presa sud-coreeană, iar subiectul a explodat în contextul scandalurilor recente de securitate cibernetică.

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

Cum va funcționa: aplicația PASS, selfie în timp real și „potrivirea” cu buletinul

Cum se desfășoară? În loc de „buletin + semnătură”, schema adaugă un control biometric: scanare în timp real a feței și compararea cu fotografia din actul de identitate, prin aplicația PASS, unde sunt stocate acreditări digitale. Ideea e simplă: dacă ai doar CNP-ul și adresa cuiva (furate dintr-o breșă), tot nu poți „împrumuta” și fața lui.

În termeni mai puțin oficiali: piața neagră poate vinde baze de date, dar încă nu livrează și „pachetul complet” cu expresiile tale faciale.

De ce acum: anul în care datele au ieșit pe ușă… pe scară industrială

De ce este important? Pentru că în 2025, Coreea de Sud a trăit pe propria piele ce înseamnă „stolen data everywhere”: un incident la gigantul de e-commerce Coupang a expus datele a peste 33 de milioane de clienți, iar cazul a declanșat anchete, audieri și presiune politică majoră.

În paralel, SK Telecom a fost sancționată de autoritatea de protecție a datelor cu o amendă de aproximativ 134,8 miliarde won (aprox. 97 milioane de dolari), relatată de The Korea Times și alte publicații, după breșa din aprilie 2025.

Iar când astfel de scurgeri de date devin „materie primă” pentru infractori, următorul pas e previzibil: numere de telefon înregistrate fraudulos, folosite la phishing vocal (apeluri tip „mama, am pățit ceva”), conturi mule și tot ecosistemul de escrocherii mobile.

Unde începe controversa: mai multă securitate, dar și mai multă biometrie

Măsura este, inevitabil, un compromis între două anxietăți moderne:

  • Vrem mai multă protecție împotriva fraudelor făcute cu identități furate.
  • Nu vrem ca biometria (adică fața) să devină „parola universală” a societății.

Iar întrebarea grea nu e „dacă funcționează”, ci „cât de bine va fi protejată infrastructura care stochează și validează aceste date”. După un an în care breșele au lovit în lanț, Coreea de Sud pare să spună: mai întâi oprim hemoragia (fraudele), apoi ne certăm pe filosofie.

Un detaliu care spune multe: operatorii virtuali, în vizor

În comunicările despre măsură, autoritățile au arătat cu degetul și către operatorii virtuali, considerați o zonă unde verificările au fost, istoric, mai permisive. De aceea, schema nu se oprește la „cei trei mari”, ci se extinde și către MVNO – tocmai pentru a nu lăsa o ușă laterală deschisă pentru conturi frauduloase.

În traducere: dacă „front door” devine mai sigură, infractorii vor încerca imediat „side door”.

Citește și