• Corelația între stresul auto-raportat și datele Garmin Vivosmart 4 a fost aproape nulă
  • Algoritmii confundă excitarea (pozitivă) cu stressul (negativ)
  • Măsurarea obosealii este slab corelată cu percepția utilizatorului
  • Măsurarea somnului este mai solidă, cu diferențe de aproximativ ±2 ore
  • Smartwatch-urile trebuie folosite cu prudență pentru evaluarea stării emoționale

Un studiu realizat de echipa condusă de Eiko Fried (Universitatea Leiden) a analizat diferențele dintre nivelurile de stress auto-raportate și valorile măsurate de un Garmin Vivosmart 4 pe parcursul a trei luni.

Aproape 800 de tineri adulți au participat la experiment, purtând dispozitivul și completând de patru ori pe zi chestionare prin EMA (ecological momentary assessment), în care își evaluau stresul, oboseala și calitatea somnului.

Rezultatul central: corelația dintre stressul perceput și valorile afișate de ceas a fost „practic zero”.

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

Confuzia dintre excitare și stres ridică semne de întrebare asupra algoritmilor

Analiza a arătat că ceasurile confundă frecvent excitarea (emoții pozitive, activitate fizică) cu stressul negativ. Algoritmii se bazează aproape exclusiv pe ritmul cardiac și variabilitatea acestuia (HRV), fără să țină cont de contextul emoțional.

Fenomenul fusese observat și în studii anterioare ale Vrije Universiteit Amsterdam, unde cercetătorii avertizau că astfel de erori pot duce la alerte inutile și anxietate suplimentară.

Nivelul de oboseală și somn, măsurate mai bine, dar interpretarea rămâne limitată

Deși rezultatele pentru oboseală (body battery) au avut o corelație slabă cu percepțiile participanților, măsurarea somnului s-a dovedit mai precisă. Două treimi dintre participanți au prezentat o potrivire semnificativă între calitatea somnului raportată și datele smartwatch-ului, diferențele fiind în medie de ±2 ore.

Context și relevanță pentru sănătatea mentală

Datele au fost publicate în vara lui 2025 în Journal of Psychopathology and Clinical Science. Autorul principal, Eiko Fried, atrage atenția că aceste dispozitive sunt gadgeturi consumer, nu instrumente medicale.

Limitările lor arată nevoia de a combina măsurătorile biometrice cu auto-raportări, mai ales în cercetarea problemelor de sănătate mintală sau în monitorizarea preventivă a depresiei.

Citește și