- Comisia Europeană va prezenta după vară propuneri pentru accesul copiilor la rețele sociale, dar nu există încă o interdicție adoptată
- Un grup european de experți recomandă restricționarea accesului sub 13 ani, cu excepții limitate pentru servicii educaționale sau supravegheate de părinți
- După 13 ani, accesul ar urma să crească gradual, numai pe servicii adaptate vârstei și construite cu protecții activate implicit
- Regulile ar putea viza nu doar TikTok, Instagram și Facebook, ci și jocuri cu funcții sociale, platforme video, magazine de aplicații și companioni AI
- România discută separat un majorat digital la 16 ani, însă proiectul se află încă în Parlament și nu produce efecte juridice
TikTok nu se închide mâine dimineață pentru copiii europeni, iar Instagram nu va cere automat buletinul la următoarea autentificare. Anunțul făcut pe 13 iulie 2026 de Ursula von der Leyen marchează începutul unei etape legislative, nu intrarea imediată în vigoare a unei interdicții.
Președinta Comisiei Europene a primit raportul final al unui grup specializat în siguranța copiilor online, coordonat de psihiatrul german Jörg M. Fegert și epidemiologul francez Maria Melchior. După analizarea recomandărilor, Comisia urmează să prezinte propriile propuneri după vară, potrivit paginii oficiale dedicate grupului de experți și relatării publicate de RTÉ.
„Nu este vorba dacă pot copiii accesa social media, ci când social media poate avea acces la copiii noștri”, a spus von der Leyen. Formula schimbă centrul dezbaterii: problema nu mai este prezentată doar ca o lipsă de disciplină a minorilor sau a părinților, ci și ca rezultat al produselor proiectate să rețină atenția cât mai mult timp.
Președinta Comisiei susține o intrare „graduală și etapizată” în lumea platformelor digitale, în funcție de vârstă. Totuși, nu a anunțat un prag definitiv și nici o listă finală de servicii afectate. Raportul complet al experților este o recomandare independentă, nu textul viitoarei legi. Orice propunere va trebui negociată cu Parlamentul European și statele membre, unde pragurile și excepțiile pot fi modificate.
Pe scurt, Bruxellesul a pus problema pe agenda legislativă. Drumul dintre un raport de experți și mesajul „nu ai vârsta necesară pentru acest cont” rămâne însă lung.
Sub 13 ani, accesul ar deveni excepția, nu setarea implicită
Recomandarea principală este introducerea unei restricții armonizate la nivelul Uniunii Europene pentru copiii sub 13 ani. Platformele ar trebui să le limiteze accesul până când pot demonstra că serviciile lor sunt sigure și potrivite pentru această categorie de vârstă.
Propunerea nu echivalează cu dispariția completă a internetului din viața copiilor. Sub 13 ani ar putea fi permise sesiuni limitate pe servicii adaptate vârstei, cu autorizarea și supravegherea părinților sau într-un context educațional. După împlinirea pragului, autonomia ar crește treptat, fără ca aniversarea de 13 ani să transforme întregul internet într-un spațiu automat sigur.
Experții folosesc expresia „social media+”, tocmai pentru a evita o lege care urmărește doar logo-urile cunoscute. Categoria poate include rețele sociale, platforme video, jocuri cu chat și mecanisme comerciale, magazine de aplicații și anumite servicii de inteligență artificială, inclusiv companioni AI care simulează prietenii sau relații personale.
În vizor intră și funcțiile care transformă utilizarea într-un reflex: scroll infinit, redare automată, notificări persistente și recomandări hiperpersonalizate. Cu alte cuvinte, viitoarea regulă nu ar trebui să se oprească la întrebarea „câți ani ai?”, ci să analizeze și ce se întâmplă după ce utilizatorul intră în aplicație.
Raportul propune și recomandări mai largi pentru folosirea ecranelor: evitarea acestora în primii ani de viață, limite clare pentru copiii mici și supraveghere adaptată etapei de dezvoltare. Acestea sunt orientări pentru părinți și politici publice, nu infracțiuni pe care le-ar comite un adult dacă lasă un desen animat să ruleze la micul dejun.
Argumentele experților pornesc de la date europene îngrijorătoare, dar care trebuie citite fără alarmism. Un sondaj publicat de Comisie în iunie 2026 arată o medie de aproximativ 4,5 ore petrecute în fața ecranelor într-o zi de școală și peste șase ore în weekend. Nouă din zece adolescenți au raportat cel puțin un efect negativ asociat folosirii ecranelor, iar aproape o treime au spus că rețelele sociale i-au făcut să se simtă stresați, triști sau excluși.
Aceste cifre indică o problemă, dar nu demonstrează că fiecare oră online provoacă în mod direct anxietate sau depresie. Mediul familial, problemele existente, tipul de conținut și felul în care este folosită platforma contează. Raportul recunoaște inclusiv beneficiile mediului digital: acces la informație, creativitate, participare civică și comunități de sprijin.
Miza nu este să declare internetul toxic prin definiție. Este să facă mai dificilă construirea unor produse care câștigă bani de fiecare dată când copilul spune „încă un clip”.
Verificarea vârstei promite discreție, dar aplicarea rămâne partea grea
O limită de vârstă fără un sistem funcțional de verificare este o ușă desenată pe perete. Butonul „Confirm că am vârsta necesară” și-a demonstrat deja eficiența redusă în fața copiilor care știu în ce an trebuie să pretindă că s-au născut.
Comisia Europeană lucrează la o soluție pentru verificarea anonimă a vârstei.
Utilizatorul și-ar putea confirma vârsta printr-un act oficial sau printr-un furnizor de identitate, iar platforma ar primi doar dovada că pragul este depășit, nu numele complet, adresa ori data exactă a nașterii.
Sistemul ar trebui să funcționeze după principiul „arată că ai vârsta necesară fără să arăți cine ești”. Tehnologia aflată în dezvoltare este open-source și gândită să fie compatibilă cu viitoarele portofele europene de identitate digitală. ZF a explicat modul de funcționare al aplicației europene, precum și motivul pentru care Bruxellesul încearcă să evite trimiterea actului de identitate către fiecare platformă.
Raportul experților avertizează însă că succesul depinde de adoptarea pe scară largă, de existența unor furnizori de încredere și de compatibilitatea dintre state. Soluția actuală a fost construită în primul rând pentru confirmarea pragului de 18 ani, chiar dacă arhitectura sa poate fi extinsă și către alte categorii.
Mai există și problema ocolirii. Un copil poate folosi contul unui adult, poate instala un serviciu neacoperit de lege sau poate încerca să-și schimbe localizarea printr-un VPN. O verificare prea slabă devine decor; una prea intruzivă riscă să transforme protejarea copiilor într-un sistem de identificare permanentă a tuturor utilizatorilor.
Australia oferă primul mare test. Din 10 decembrie 2025, platformele vizate trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a împiedica persoanele sub 16 ani să dețină conturi. Răspunderea revine companiilor, nu copiilor sau părinților. Totuși, un studiu publicat în BMJ, realizat pe 436 de adolescenți din New South Wales, nu a identificat o reducere clară a folosirii rețelelor în primele luni, iar cercetătorii au descris verificările drept insuficiente. Rezultatele sunt preliminare și nu constituie verdictul final asupra măsurii.
Lecția australiană este simplă: pragul scris în lege contează mai puțin dacă platforma nu-l poate aplica.
Algoritmii intră în vizor, nu doar copiii care încearcă să-i ocolească
Una dintre cele mai importante idei ale raportului este mutarea responsabilității către furnizori. Platforma ar trebui să demonstreze că produsul este sigur pentru o anumită vârstă, în loc ca fiecare familie să fie obligată să descopere singură setările, capcanele și riscurile.
Această abordare completează Digital Services Act, legislația europeană care obligă marile platforme să evalueze riscurile sistemice, să protejeze minorii și să explice mai bine funcționarea sistemelor de recomandare.
În februarie 2026, Comisia a concluzionat preliminar că TikTok ar putea încălca DSA prin designul său considerat adictiv, fiind menționate scroll-ul infinit, redarea automată, notificările și recomandările personalizate. În alte proceduri preliminare, Bruxellesul a vizat Meta pentru modul în care Facebook și Instagram gestionează accesul copiilor sub 13 ani și riscurile utilizării compulsive. Aceste constatări nu sunt sancțiuni definitive, iar companiile au dreptul să răspundă și să conteste evaluările.
AlephTech a analizat acuzațiile privind designul Facebook și Instagram, inclusiv argumentul Comisiei că instrumentele de control parental nu neutralizează automat mecanismele construite pentru a prelungi timpul petrecut în aplicație. Meta a respins interpretarea și a indicat protecțiile introduse pentru conturile adolescenților.
Există și critici legitime la adresa interdicțiilor. Kristina Kallas, ministrul estonian al Educației, a avertizat că minorii vor găsi metode de a evita barierele și că UE ar trebui să reglementeze în primul rând companiile, nu comportamentul utilizatorilor. Poziția sa, prezentată de ZF într-o analiză despre limitele interdicțiilor, descrie una dintre marile temeri: o lege spectaculoasă politic, dar ușor de fentat tehnic.
Raportul european încearcă să împace cele două perspective. Recomandă praguri de vârstă, dar și reguli împotriva mecanismelor manipulative. Un copil poate minți în privința anului nașterii; nu poate însă opri singur un algoritm antrenat să-i studieze fiecare pauză dintre două clipuri.
România are deja un prag de 16 ani pe masa legislativă, nu în aplicații
România nu pornește de la zero. Senatul a adoptat în 2025 proiectul cunoscut drept „Legea Majoratului Digital”, care propune un prag de 16 ani pentru accesul independent la anumite servicii online și un rol mai puternic al acordului parental.
ZF a prezentat implicațiile proiectului privind majoratul digital, de la controlul parental până la obligațiile platformelor. Totuși, proiectul nu este încă lege. La 13 iulie 2026, fișa legislativă a Camerei Deputaților îl indica trimis pentru raport la comisiile permanente, Camera fiind forul decizional.
O viitoare regulă europeană nu ar elimina neapărat pragul românesc. Raportul experților propune un nivel comun sub 13 ani, dar lasă deschisă posibilitatea ca statele să adopte restricții suplimentare pentru adolescenții mai mari. Franța, Spania și alte țări discută sau pregătesc propriile variante.
Pentru utilizatorii români, efectul imediat al anunțului de la Bruxelles este, așadar, zero. Conturile minorilor nu sunt închise, iar verificarea europeană nu apare automat pe telefoane. Schimbarea va depinde de propunerea Comisiei, negocierile europene, forma finală a legii și infrastructura tehnică aleasă pentru aplicare.
Testul real nu va fi câți adolescenți sunt prinși cu o dată de naștere inventată în prima săptămână. Va fi dacă noile reguli reduc contactele periculoase, conținutul nociv și utilizarea compulsivă, fără să blocheze accesul legitim la educație, prieteni sau comunități de sprijin.
O simplă interdicție poate fi ocolită. O verificare agresivă poate distruge confidențialitatea online. Iar o limită de vârstă care nu schimbă algoritmii lasă neatinsă mașinăria care transformă atenția copiilor într-un produs comercial.