• Muzicienii pot filtra mai eficient sunetele concurente datorită unei atenții selective mai bine calibrate
• Creierul lor amplifică răspunsurile către sunetele relevante și atenuează distragerile
• Studiul MIT–Karolinska folosește o combinație inovatoare de frequency tagging și MEG
• Rezultatele sugerează că antrenamentul muzical poate fi folosit în educație și terapie cognitivă
• Nu e o dovadă de cauzalitate, dar e o dovadă convingătoare că experiența modelează atenția

Când două melodii se suprapun, majoritatea oamenilor aud o confuzie sonoră. Muzicienii, însă, par să le despartă cu ușurință — ca și cum ar avea un filtru încorporat între urechi.

Un nou studiu publicat în Science Advances de echipele de la MIT’s McGovern Institute for Brain Research și Karolinska Institutet arată că acest talent nu e doar o chestiune de experiență auditivă, ci de neuroplasticitate pură.

Cercetătorii au descoperit, folosind o tehnică de înaltă precizie numită frequency tagging, că persoanele cu antrenament muzical reușesc să își concentreze atenția pe o melodie-țintă și să reducă automat influența celeilalte. Cu alte cuvinte, creierul lor „ridică volumul” pe ce contează și „dă pe mute” distragerile.

Cum s-a făcut experimentul – și de ce e atât de ingenios

Imaginează-ți că asculți două cântece în același timp: unul mai înalt, altul mai grav. Fiecare își schimbă volumul ritmic, ca un ecou care pulsează la o frecvență proprie.

În laborator, aceste oscilații — 39 Hz pentru o melodie și 43 Hz pentru cealaltă — devin o amprentă clară pentru senzorii care înregistrează activitatea creierului.

Cu ajutorul magnetoencefalografiei (MEG), cercetătorii au urmărit exact ce se întâmplă când participanții se concentrează pe una dintre melodii.

Rezultatul: la muzicieni, zonele cerebrale asociate atenției conștiente (așa-numita atenție top-down) se activau intens, în timp ce reacțiile automate la sunetele nedorite (bottom-up) erau mult diminuate.

„Cu cât cineva este mai muzical, cu atât mai bine reușește să își controleze atenția”, explică Cassia Low Manting, autoarea principală a studiului, care a lucrat în laboratoarele MIT ale profesorilor John Gabrieli și Dimitrios Pantazis înainte de a se muta la Karolinska Institutet.

Atenția, între disciplină și instinct

Rezultatele nu surprind complet. De ani buni, cercetătorii bănuiau că exercițiul muzical dezvoltă nu doar urechea, ci și controlul cognitiv.

În termeni simpli, muzicienii își antrenează creierul să ignore detaliile care nu contează. Când înveți să cânți într-o orchestră sau să te sincronizezi cu o trupă, devii expert în a urmări semnalele relevante și a ignora restul.

Manting spune că muzicienii pot aplica acest avantaj și în viața cotidiană: „Probabil că se descurcă mai bine să urmărească o conversație într-un restaurant zgomotos. E același mecanism.”

Totuși, ea recunoaște că există și un revers amuzant al medaliei: sunetul propriului instrument poate fi imposibil de ignorat. „Pentru mine, auzul unei harpe chinezești e ca și cum cineva mi-ar striga numele”, glumește cercetătoarea.

De la laborator la aplicații reale

În afară de a ne satisface curiozitatea despre ce se întâmplă în capul unui pianist, studiul are implicații serioase. Descoperirile pot fi folosite în programe de antrenament cognitiv, educație auditivă sau chiar terapie pentru tulburări de atenție.

Cercetătorii de la Karolinska sugerează că exercițiile muzicale ar putea ajuta pacienții să își recupereze capacitatea de a filtra zgomotele și de a se concentra, de exemplu după un traumatism cranian.

Mai mult, metoda folosită — frequency tagging combinat cu MEG — deschide o nouă cale pentru a studia în detaliu atenția auditivă, una dintre cele mai greu de analizat funcții cognitive.

Muzica, un antrenor tăcut al minții

Studiul MIT–Karolinska adaugă greutate unei idei tot mai susținute în neuroștiință: muzica e un exercițiu de atenție. Ea cere disciplină, control și anticipare, exact aceleași abilități pe care le folosim pentru a naviga într-o lume plină de zgomote — fie ele stradale, digitale sau mentale.

Chiar dacă nu putem spune încă dacă muzica creează aceste abilități sau doar le amplifică, cercetarea confirmă ceva intuitiv: atunci când ne antrenăm urechile, ne antrenăm și mintea.

Citește și

• OnePlus 15 se lansează global. Baterie uriașă, ecran nou și despărțire de Hasselblad
• STUDIU. Modelele A.I. lingușesc utilizatorii cu 50% mai des decât oamenii. Obiceiul chatboților apare și în situații negative
• Jeff Bezos declară că Inteligenţa Artificială se află „într-o bulă speculativă”. „Tehnologia este reală şi va aduce beneficii pentru societate”