- Massive Attack își retrag muzica de pe Spotify, protestând împotriva investiției lui Daniel Ek în AI militar
- Runda de 600 mil. € pentru compania Helsing ridică întrebări despre etica finanțării prin streaming
- Spotify insistă că nu are legătură directă cu Helsing; compania spune că lucrează pentru apărarea Europei
- Trupa se alătură campaniei No Music for Genocide, cu peste 400 de artiști implicați
- Este primul act major label care ia această poziție, punând presiune pe industrie să se pronunțe
Massive Attack au decis să-și scoată întreaga discografie de pe Spotify, nu pentru că ar fi nemulțumiți de redevențe, ci pentru că, spun ei, munca artiștilor nu ar trebui să finanțeze „tehnologii distopice și letale”.
Decizia vine după ce CEO-ul Spotify, Daniel Ek, prin firma sa de investiții Prima Materia, a pompat 600 de milioane de euro în compania europeană de apărare Helsing, specializată în software militar și drone.
Spotify și Helsing spun „nu e ce pare”
Platforma de streaming a reacționat rapid: „Spotify și Helsing sunt companii complet separate.” Între timp, Helsing a transmis că tehnologia sa este destinată apărării europene în fața agresiunii ruse din Ucraina și „nu are legătură cu Gaza”.
Pentru trupa britanică însă, problema e una de principiu: când muzica finanțează indirect industria armelor, apare o „povară morală” pe umerii artiștilor.
Boicot muzical și ecouri istorice
Retragerea lor coincide cu aderarea la campania No Music for Genocide, unde peste 400 de artiști și case de discuri și-au blocat muzica în Israel.
Massive Attack compară situația cu boicoturile culturale împotriva apartheidului din Africa de Sud, spunând că acțiunile colective ale artiștilor pot avea un impact real. „Enough is more than enough. Another way is possible”, a transmis trupa.
Primul mare nume de pe un label major care rupe tăcerea
Până acum, protestele erau conduse de artiști independenți precum King Gizzard & the Lizard Wizard, Godspeed You! Black Emperor sau Deerhoof, care și-au mutat albumele pe Bandcamp, unde pot controla distribuția. Massive Attack sunt însă primul act major label care iese din Spotify pe acest motiv, ceea ce dă greutate suplimentară gestului lor.
Ei nu au aceeași libertate de a migra către platforme alternative, dar tocmai această constrângere face protestul și mai vizibil.
Ce înseamnă asta pentru industrie?
Cazul deschide o discuție mai amplă:
- Pot artiștii separa arta de sursele de finanțare?
- Cum ar trebui platformele de streaming să gestioneze legătura cu investițiile fondatorilor lor?
- Vor urma și alți artiști major label exemplul Massive Attack?
Un lucru e sigur: muzica nu mai e doar divertisment, ci și teren de luptă moral și politic.