- Biletele pentru marile festivaluri au crescut vertiginos în ultimii ani
- Festivalurile mici nu mai fac față costurilor și dispar de pe piață
- Creșteri de prețuri cauzate de inflație, logistică și cerere imprevizibilă
- Sponsorizările salvează doar festivalurile mari, deja consacrate
- Organizatorii încearcă soluții alternative: donații, tech, bilete dinamice
Biletele de festival au ajuns un lux. Dacă în trecut plăteai 100 de euro și te întorceai acasă cu povești și praf în păr, acum un abonament poate depăși 600 de euro—fără să punem la socoteală transportul, cazarea și un pahar de bere. În timp ce marile festivaluri supraviețuiesc pe spinarea sponsorilor, evenimentele mici dispar pe capete.
De la magie la marfă
Festivalurile au devenit maratoane comerciale. Booking-urile pentru artiști s-au scumpit enorm, infrastructura costă tot mai mult, iar evenimentele independente nu mai fac față. În plus, publicul e mai atent la bani ca oricând.
Doar cei mari rămân pe scenă
Marile branduri de festival – Coachella, Lollapalooza, Glastonbury – beneficiază de sponsorizări uriașe și au „sold out” garantat. În schimb, festivalurile mici se luptă cu falimentul, deși oferă experiențe intime și muzică alternativă.
Inflația distracției
Creșterea prețurilor e alimentată de o combinație toxică: inflație, costuri logistice, cerere instabilă și lipsa voluntarilor. Firmele de securitate și închiriere de echipamente au crescut tarifele, iar festivalurile sunt nevoite să reflecte asta în bilete.
Ce urmează? Festival cu acces doar pe NFT?
Unii organizatori propun abonamente pe bază de donații, alții caută soluții tech – NFT-uri, streaming plătit, A.I. în logistică. Dar realitatea e dură: fără suport financiar, scenele mici se închid, iar diversitatea muzicală dispare încet, dar sigur.