- Ofqual, regulatorul examenelor din Anglia, avertizează că elevii folosesc tot mai des telefoane, ceasuri smart, ochelari inteligenți și căști ascunse pentru a trișa
- În vara lui 2025, telefoanele și dispozitivele smart au fost implicate în 2.225 de cazuri de abatere, adică 44% din totalul cazurilor de malpractice raportate de Ofqual
- Sir Ian Bauckham, șeful Ofqual, spune că supraveghetorii sunt instruiți să observe dispozitive camuflate, de la smart glasses până la pixuri cu mini-ecrane
- Peste un milion de elevi susțin în această vară examenele GCSE și A-level, iar sancțiunile pot merge până la pierderea calificărilor
- Miza nu este doar copiatul clasic, ci adaptarea școlii la o lume în care inteligența artificială, gadgeturile mici și dispozitivele conectate intră tot mai mult în sala de examen
Regulatorul examenelor din Anglia avertizează că trișatul la examene a trecut de faza bilețelului ascuns în mânecă. Noua recuzită este mult mai discretă: telefoane, ceasuri conectate, smart glasses, căști aproape invizibile și chiar pixuri care pot afișa informații pe mini-ecrane.
Avertismentul vine de la Sir Ian Bauckham, chief regulator la Ofqual, într-un moment sensibil: peste un milion de elevi susțin examenele GCSE și A-level în această vară. Potrivit BBC, Bauckham a spus la Radio 4 că școlile raportează încercări tot mai sofisticate de folosire a tehnologiei pentru a obține un avantaj incorect.
Nu este o problemă apărută peste noapte. Ofqual arată că folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor smart a fost cea mai frecventă formă de abatere la examene în fiecare serie de vară din 2018 încoace. În 2025, au fost raportate 2.225 de cazuri care au implicat telefoane sau dispozitive inteligente, adică 44% din toate cazurile de abatere ale elevilor.
În traducere simplă: vechiul „ai copiat de la colegul din stânga?” a devenit „ai ochelari care îți proiectează text pe lentilă?”. Iar pentru școli, asta schimbă complet jocul.
Contextul este vizibil și în România, unde discuția despre inteligența artificială în educație devine tot mai serioasă. ZF a scris recent că elevii folosesc deja AI pentru teme și informare, uneori fără supravegherea unui profesor și fără politici clare de utilizare în școli.
Smart glasses și căști ascunse schimbă vechea artă a copiatului
Sir Ian Bauckham a vorbit despre dispozitive care par desprinse dintr-un film cu spioni, doar că sunt vândute online și ajung în ghiozdane reale. Printre exemplele menționate: căști ascunse, ochelari inteligenți care pot afișa text doar pentru purtător și pixuri cu ecrane video miniaturale.
Problema pentru supraveghetori este că aceste obiecte nu arată neapărat suspect. Un telefon pe bancă e ușor de observat. Un ceas smart poate fi cerut la predare. Dar niște ochelari aparent normali sau o cască minusculă pot trece mai ușor neobservate, mai ales într-o sală cu zeci sau sute de candidați.
Asta explică de ce Ofqual și comisiile de examen își antrenează supraveghetorii să observe nu doar obiecte, ci și comportamente: elevi care ating repetat ochelarii, par să urmărească un text invizibil sau manipulează un pix într-un mod neobișnuit.
Discuția nu este izolată. În Europa, tot mai multe școli încearcă să limiteze accesul elevilor la dispozitive conectate. AlephTech a scris recent despre măsuri dure în Polonia, unde autoritățile vor școli fără scrolling, ceasuri smart și notificări. Nu este aceeași problemă ca frauda la examene, dar ține de același fenomen: tehnologia personală a ajuns atât de prezentă încât școala trebuie să decidă când este instrument și când devine risc.
Ofqual avertizează: un gadget ascuns poate costa o calificare
Ofqual transmite elevilor că sancțiunile nu sunt simbolice. Potrivit datelor oficiale ale regulatorului pentru vara lui 2025, 545 de cazuri au dus la descalificarea elevilor de la unele sau toate calificările, iar 1.240 de cazuri au dus la pierderi de puncte.
Sir Ian Bauckham a spus că, în cele mai grave situații, un elev poate pierde toate notele de la A-level. Pentru cineva din afara sistemului britanic, poate suna ca o pedeapsă administrativă. Pentru un elev de 18 ani, poate însemna pierderea locului la universitate, amânarea unui traseu profesional sau schimbarea completă a planului de carieră.
De aceea, mesajul Ofqual este simplu: nu aduce dispozitive smart în sala de examen. Nici „doar în buzunar”, nici „doar în geantă”, nici „oprit, dar la mine”. În logica examenelor, simpla prezență a dispozitivului poate deveni problemă.
Partea delicată este că tehnologia a devenit normală pentru elevi. Telefonul este extensie socială, ceasul smart este accesoriu, căștile sunt obiect de zi cu zi. În afara examenului, toate par banale. În sala de examen, însă, orice dispozitiv conectat poate deveni o breșă de integritate.
Aceeași logică apare și în zona de cybersecurity, unde ZF a relatat recent că inteligența artificială a devenit simultan instrument de apărare și instrument de atac. Lecția se aplică și educației: tehnologia nu este bună sau rea în sine, dar contextul decide totul.
AI-ul complică și temele, nu doar examenele scrise
Frauda tehnologică nu se oprește la sala de examen. Ofqual este preocupat și de folosirea inteligenței artificiale în lucrările de curs, acolo unde un elev poate cere unui chatbot să scrie eseuri, analize sau explicații și apoi să le prezinte drept muncă proprie.
Aici problema este mai greu de detectat decât un telefon găsit sub bancă. Un text generat de AI poate fi rescris, ajustat, combinat cu idei proprii și greu de separat de munca elevului. Profesorii pot observa schimbări de stil, răspunsuri prea mature sau formulări suspect de perfecte, dar verificarea nu este simplă.
Ofqual a discutat deja despre măsuri mai ferme: verificări mai dese ale progresului lucrărilor, cerințe mai clare de citare a surselor și discuții directe între profesori și elevi despre cum a fost construită lucrarea. În scenarii extreme, anumite forme de coursework ar putea fi reduse dacă autenticitatea nu poate fi garantată.
Este o dilemă pe care școala nu o poate rezolva doar prin interdicții. Elevii vor trăi într-o lume în care ChatGPT și alte instrumente AI vor fi parte din muncă, cercetare și viață profesională. Întrebarea corectă nu este doar „cum oprim AI-ul?”, ci „cum învățăm elevii să-l folosească fără să-și falsifice propria competență?”.
În business, discuția este deja în plină desfășurare. ZF a scris recent că AI în companiile mari este încă la început, iar AlephTech a relatat despre AI-ul care scrie cod, devenit noul cal de bătaie al investitorilor. Școala are aceeași provocare, doar că miza nu este productivitatea unei companii, ci corectitudinea unei note.
Iar nota contează. Examenele sunt, în teorie, un contract social: toți candidații intră în aceeași sală, respectă aceleași reguli și sunt evaluați după aceleași criterii. Când un elev folosește un gadget ascuns, problema nu este doar că trișează. Problema este că destabilizează încrederea tuturor în rezultat.
De aceea, avertismentul Ofqual nu este o panică morală despre tehnologie. Este un semnal că examenele trebuie să se adapteze la o lume în care gadgeturile sunt tot mai mici, AI-ul este tot mai accesibil, iar diferența dintre instrument de învățare și instrument de fraudă depinde de un gest, un context și o regulă respectată sau încălcată.