• China investește masiv în inteligență artificială, dar controlează strict direcția
• Aproape jumătate dintre organizații folosesc AI generativ, potrivit datelor oficiale
• Statul finanțează circa 60% din investițiile în AI
• Implementările sunt vizibile, dar uneori mai mult demonstrative decât funcționale
• Autoritățile limitează AI-ul acolo unde apar riscuri sociale sau de securitate

Dacă deschizi astăzi o aplicație populară în China, sunt șanse mari să dai peste un chatbot bazat pe inteligență artificială. De la banking și hărți până la shopping și ride-hailing, AI-ul este integrat tot mai agresiv în ecosistemul digital.

Potrivit unei analize publicate de The Economist pe 24 martie 2026, autoritățile chineze susțin că 42,8% dintre organizații adoptaseră AI generativ până în 2025, dublu față de anul precedent. Ținta este și mai ambițioasă: 90% „penetrare” până în 2030.

În viața de zi cu zi, asta se traduce uneori în scenarii aproape futuriste: produse care îți analizează sănătatea sau servicii care îți personalizează experiența pe baza recunoașterii faciale. Nu totul este însă atât de răspândit pe cât sugerează cifrele oficiale.

Cine împinge cu adevărat revoluția AI: statul sau companiile?

În China, răspunsul este simplu: statul.

După momentul 2017, când AlphaGo (DeepMind) a învins un campion mondial la Go, Beijingul a accelerat dezvoltarea tehnologiei AI printr-un plan național. Astăzi, rolul statului este dominant.

Estimările citate de The Economist arată că din aproximativ 700 de miliarde de yuani (circa 100 miliarde dolari) investiți anual în AI, aproximativ 60% provin din fonduri publice. Inițiative precum „AI Plus” încearcă să ducă tehnologia în industrii precum sănătatea, energia sau transporturile.

China are și alte avantaje: o bază industrială puternică, modele AI open-source mai ieftine și un număr mare de cercetători.

De ce roboții spectaculoși nu spun întreaga poveste

Dacă te uiți la demonstrațiile oficiale, ai impresia că viitorul a sosit deja. Roboți umanoizi care dansează kung fu, restaurante cu servire automatizată, parcuri tehnologice futuriste.

Realitatea este mai… umană.

Într-un hub tehnologic din Beijing, vizitat de jurnaliștii The Economist, un mic robot-dinozaur care interacționa cu clienții era, de fapt, controlat manual cu un joystick. În bucătărie, nu exista niciun robot — „încă nu gătesc bine”, a recunoscut un angajat.

Chiar și roboții avansați sunt încă sensibili: se pot supraîncălzi, se uzează rapid și au dificultăți în medii imprevizibile. Cu alte cuvinte, spectacolul este real, dar autonomia completă rămâne un obiectiv în lucru.

Ce îi sperie pe oficiali: joburile și datele sensibile

În mod interesant, același stat care împinge inteligența artificială înainte este și cel care trage frâna.

Un exemplu recent: un asistent AI autonom, capabil să execute sarcini fără intervenție umană, a devenit popular în China. Autoritățile au reacționat rapid și au restricționat utilizarea lui în instituțiile publice, invocând riscuri legate de securitatea datelor.

Există și o altă temere majoră: impactul asupra pieței muncii. Potrivit The Economist, oficialii chinezi au cerut explicit companiilor să evite implementări care ar putea duce la concedieri masive.

Strategia este clară: AI-ul trebuie să completeze munca umană, nu să o înlocuiască brusc.

Unde încetinește chiar statul revoluția pe care o promovează

Paradoxal, una dintre cele mai mari piedici pentru extinderea AI în China este chiar structura statului.

Aproximativ o cincime din forța de muncă este angajată în sectorul public sau în companii de stat — entități cunoscute pentru adoptarea lentă a tehnologiilor noi.

În unele cazuri, implementarea AI se face mai mult pentru „bifat obiective” decât pentru eficiență reală. După lansarea modelului DeepSeek, multe instituții au instalat sisteme AI separate de operațiunile lor, doar pentru a demonstra conformarea, nu pentru integrare reală.

Totuși, statul joacă un rol esențial într-un alt domeniu: datele. În noul plan cincinal anunțat în martie 2026, Beijingul pune accent pe crearea unor baze de date masive pentru sectoare precum sănătatea și transporturile. Accesul la aceste date ar putea oferi un avantaj competitiv major companiilor chineze de AI.

Citește și

• Grecia va interzice accesul la social media pentru copiii sub 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2027, anunță premierul Mitsotakis. 65% dintre români susțin stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale
• Sam Altman propune schimbări majore pentru economie în era Inteligenței Artificiale: taxe pe averi, impozite pentru roboți și săptămână de lucru de 4 zile
• Neuralink promite să redea vederea și auzul. Între progres real și viziuni futuriste