• În marile orașe chineze, tinerii șomeri plătesc pentru a lucra în „birouri false” care imită un job real
• Costul zilnic (30–50 yuani) include spațiu, internet, uneori masă și băuturi
• Unii folosesc biroul pentru a furniza „dovada de angajare” cerută de universități
• Proprietarii spun că vând „demnitate” și un loc unde să-ți păstrezi rutina și stima de sine
• Fenomenul reflectă șomajul ridicat și funcționează ca un spațiu de tranziție către locuri de muncă reale

În China, unde șomajul în rândul tinerilor depășește 14%, a apărut o afacere pe cât de bizară, pe atât de populară: plătești ca să ai un loc într-un birou care nu-ți dă salariu, dar îți dă… aparența că lucrezi.

În Dongguan, la două ore de Hong Kong, „Pretend To Work Company” îți oferă computer, internet, sală de ședințe și chiar ceai și gustări, pentru 30-50 de yuani pe zi (3–6 euro). Pe scurt: e coworking, dar cu o doză de teatru social.

Shui Zhou, „angajat” pe hârtie

La 30 de ani, după ce afacerea sa cu mâncare a dat faliment în 2024, Shui Zhou s-a trezit fără job și fără chef de stat acasă. În aprilie, a descoperit pe Xiaohongshu un loc unde putea să-și „facă program” de birou contra cost.

A început să vină dimineața, să caute joburi sau să învețe AI, iar seara, să stea la povești și jocuri cu ceilalți „colegi”. Le-a trimis părinților poze din „serviciu”, iar aceștia au răsuflat ușurați. „E ca și cum am lucra împreună ca o echipă”, spune el.

Diplome, povești și scenografie

Nu toți vin aici doar pentru atmosferă. Xiaowen Tang, 23 de ani, absolventă în 2024, avea nevoie de dovadă de angajare pentru a-și primi diploma. A închiriat un birou o lună, a făcut câteva poze „corporate” și le-a trimis universității.

Restul timpului l-a petrecut scriind romane online. „Dacă tot faci teatru, fă-l până la capăt”, glumește ea.

Demnitate contra cost

Fenomenul are și o dimensiune psihologică. Dr. Biao Xiang, antropolog la Max Planck Institute, spune că „pretend to work” vine dintr-un amestec de frustrare și neputință, dar oferă distanță de presiunea socială.

Proprietarul biroului din Dongguan, cunoscut ca Feiyu, explică direct: „Nu vând un workstation, ci demnitatea de a nu fi văzut ca un om inutil.”

În prezent, 40% dintre clienți sunt proaspăt absolvenți, restul freelanceri și nomazi digitali. Media de vârstă? 30 de ani. Cei mai tineri? 25.

Teatru social sau rampă de lansare?

Pentru Feiyu, afacerea e mai mult un experiment decât un model economic. „Dacă doar le prelungim rolul, suntem complici la o minciună blândă. Dar dacă îi ajutăm să transforme acest decor într-un start real, atunci experimentul merită.”

Iar pentru unii, chiar funcționează: Zhou învață acum abilități AI, convins că asta îi va deschide ușa către un job adevărat.

Citește și

• iPhone-ul din sticlă. Față, spate, muchii, toate interactive
• Chrysalis, orașul lung cât un drum București – Ploiești. Proiectat ca să ajungă la Alpha Centauri
• GPT-5 are patru personalităţi noi. Cynic, Robot, Listener şi Nerd