• Autoritatea australiană eSafety critică Apple pentru că nu detectează proactiv mesajele de sextortion trimise prin iMessage
• Atacatorii folosesc frecvent scenarii și expresii repetitive, pe care platformele le-ar putea identifica prin analiză lingvistică
• eSafety a primit 2.206 plângeri privind extorcarea sexuală în a doua jumătate a anului 2025; 85% au fost depuse de persoane de sex masculin
• Sistemul Apple Communication Safety recunoaște imaginile cu nuditate direct pe dispozitiv, dar nu identifică automat amenințările sau cererile de bani
• O funcție nouă descoperită în iOS 26.6 poate avertiza asupra mesajelor malițioase, însă Apple nu a confirmat că aceasta vizează sextortion-ul

Totul poate începe cu un mesaj care pare banal: un profil necunoscut spune „salut”, conversația devine rapid personală, iar interlocutorul pretinde că are aproximativ aceeași vârstă cu victima. Urmează flirtul, o fotografie intimă trimisă ca „dovadă de încredere” și invitația de a răspunde cu ceva asemănător.

În clipa în care victima trimite imaginea, conversația își schimbă complet tonul. În locul complimentelor apar capturi de ecran cu lista de prieteni, numele părinților sau profilurile colegilor. Mesajul este simplu: plătește, trimite mai multe fotografii sau imaginea ajunge la toată lumea.

Acesta este mecanismul de bază al sextortion-ului, o formă de șantaj în care o persoană este amenințată cu publicarea unor imagini intime. Uneori, infractorul nici măcar nu deține materialul compromițător, ci doar convinge victima că îl are. Alteori folosește imagini manipulate sau generate cu inteligență artificială.

Potrivit ghidului publicat de eSafety Commissioner despre extorcarea sexuală, atacurile migrează frecvent între platforme: primul contact poate avea loc pe Instagram, iar amenințările pot continua într-o aplicație de mesagerie criptată sau cu mesaje temporare.

Autoritatea australiană descrie fenomenul ca pe o activitate aproape industrializată. Grupările criminale folosesc aceleași replici, aceleași amenințări și aceeași presiune pentru plată în mii de conversații. Nu este un scenariu improvizat de fiecare dată, ci mai degrabă un manual de vânzări transformat într-un manual de șantaj.

Apple vede fotografia sensibilă, dar nu și capcana construită în jurul ei

În al treilea raport de transparență al eSafety, actualizat la 13 iulie 2026, autoritatea afirmă că iMessage este o platformă cu risc ridicat pentru extorcarea sexuală. Raportul analizează măsurile folosite de Apple, Google, Meta, Microsoft, Discord, Snap și WhatsApp în perioada iulie–decembrie 2025.

Critica principală la adresa Apple este precisă: compania nu folosea analiză lingvistică sau alte instrumente proactive pentru a detecta în iMessage conversațiile caracteristice sextortion-ului.

Cu alte cuvinte, telefonul poate observa că într-o fotografie apare nuditate, dar nu reacționează automat atunci când expeditorul scrie: „Trimite banii în zece minute sau poza ajunge la familia ta”.

Apple se bazează pe funcția Communication Safety, activată implicit pentru utilizatorii sub 18 ani atunci când dispozitivul și contul sunt configurate corect. Sistemul analizează fotografiile și videoclipurile direct pe dispozitiv, estompează conținutul care pare să includă nuditate și îi oferă minorului posibilitatea de a bloca expeditorul, de a ieși din conversație sau de a contacta un adult de încredere.

Apple spune că analiza se face local, iar compania nu primește automat imaginile și nici măcar o notificare că a fost detectată nuditatea. Materialul este transmis Apple numai dacă utilizatorul decide să raporteze expeditorul.

Pentru eSafety, problema este că protecția apare prea târziu și privește doar conținutul vizual. Dacă fotografia a fost obținută pe o altă platformă sau dacă atacatorul doar pretinde că o deține, victima nu poate raporta clar în iMessage o tentativă de sextortion. În anumite situații, singura opțiune este raportarea chiar a imaginii intime pe care victima încearcă să o protejeze.

Aceasta nu este tocmai o invitație confortabilă la raportare. Pentru un adolescent speriat, diferența dintre un buton clar — „Sunt șantajat” — și un proces ambiguu poate decide dacă cere ajutor sau rămâne singur cu atacatorul.

Scenariile infractorilor se repetă, iar platformele ar putea învăța replicile

eSafety susține că platformele pot căuta tipare lingvistice asociate cu șantajul: cereri urgente de bani, amenințări cu distribuirea fotografiilor, presiuni pentru trimiterea altor materiale și referiri la listele de prieteni sau membri ai familiei.

Un asemenea sistem nu ar trebui să „citească” orice conversație și nici să trimită automat mesajele către companie. O variantă ar fi analiza locală, pe telefon, după modelul Communication Safety. Dispozitivul ar putea calcula un nivel de risc și afișa un avertisment atunci când mai multe semnale apar împreună.

De exemplu, o combinație precum cont necunoscut, fotografie sensibilă, cerere de bani și amenințare cu publicarea ar putea determina telefonul să afișeze informații despre șantaj, să recomande blocarea contactului și să ofere un buton dedicat de raportare.

Extinderea sistemului de la imagini la limbaj nu este însă lipsită de riscuri. Cuvintele își schimbă sensul în funcție de context, glume sau relația dintre participanți. Un detector prea agresiv ar produce alarme false, iar unul prea prudent ar lăsa să treacă exact mesajele pentru care a fost creat.

Autoritatea australiană nu afirmă că problema este exclusiv a Apple. Google nu folosea asemenea tehnologii în Google Meet, Google Chat sau Google Messages, iar Discord renunțase la un test deoarece semnalele obținute nu erau suficient de precise. WhatsApp analiza limbajul din sesizările utilizatorilor și din zonele necriptate, dar nu și conversațiile private.

Meta era mai avansată pe Instagram, Facebook și Threads, unde folosea instrumente lingvistice mai extinse. Chiar și acolo, raportul identifică limite în mesajele private și în serviciile protejate prin criptare.

„Tehnologia este disponibilă”, a declarat comisarul eSafety Julie Inman Grant, citată de The Next Web. Potrivit publicației, Apple, Google, Meta, Microsoft și Snap nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Criptarea iMessage transformă protecția copiilor într-un test de echilibru

Mesajele trimise prin iMessage sunt protejate prin criptare end-to-end. În condiții normale, ele pot fi citite numai pe dispozitivele participanților, nu de Apple în timp ce circulă prin infrastructura companiei.

Criptarea protejează jurnaliști, activiști, companii și utilizatori obișnuiți împotriva interceptării. Eliminarea sau slăbirea ei pentru a facilita supravegherea ar crea riscuri mult mai largi decât problema pe care ar încerca să o rezolve.

eSafety recunoaște că detectarea proactivă este mai dificilă în serviciile criptate, dar consideră că această dificultate nu justifică absența unor soluții. Regulatorul cere industriei să dezvolte tehnologii care pot identifica sextortion-ul fără a transforma conversațiile private într-o bază de date accesibilă platformei.

Communication Safety demonstrează deja că Apple poate analiza anumite tipuri de conținut direct pe dispozitiv. Extinderea principiului către mesajele de amenințare este, cel puțin teoretic, posibilă. Rămân însă întrebări esențiale despre precizie, transparență și ce se întâmplă după ce telefonul ridică un steag roșu.

Aceeași tensiune apare și în dezbaterea despre verificarea vârstei. Protejarea minorilor poate cere mai multe informații despre utilizatori, dar colectarea actelor, imaginilor faciale sau datelor biometrice creează propriile riscuri. Aleph Tech a analizat modul în care sistemele de verificare a vârstei gestionează aceste date, de la perioadele de stocare până la accesul partenerilor externi.

Protecția eficientă nu înseamnă, așadar, alegerea simplă între „siguranță” și „viață privată”. Înseamnă construirea unor instrumente care intervin suficient de devreme, dar colectează cât mai puține date.

Cifrele arată amploarea unui fenomen care nu se oprește la adolescenți

În a doua jumătate a anului 2025, eSafety a primit 2.206 plângeri individuale privind extorcarea sexuală. Persoanele de sex masculin au reprezentat 85% dintre reclamanți, iar cei mai numeroși au fost bărbații cu vârste între 18 și 24 de ani, cu 803 sesizări.

Instagram a fost serviciul menționat cel mai des în plângeri, urmat de WhatsApp și Telegram. Pentru victimele sub 18 ani, principalele servicii pe care au fost primite amenințările au fost Telegram, iMessage și Snapchat.

Un studiu publicat de Australian Institute of Criminology, realizat pe 1.953 de adolescenți australieni cu vârste între 16 și 18 ani, arată că 11,3% trecuseră prin cel puțin o experiență de sextortion. O treime dintre victime fuseseră vizate de mai multe ori.

Mai mult de jumătate aveau sub 16 ani la primul incident, două din cinci victime au fost șantajate cu materiale manipulate digital, iar două treimi îl cunoscuseră pe agresor exclusiv prin internet.

Datele provin din Australia și nu pot fi aplicate automat României. Ele descriu însă un model global: minorii și tinerii petrec mult timp pe platforme care le permit străinilor să intre rapid în conversații private, iar atacatorii exploatează exact viteza și intimitatea acestor interacțiuni.

Tema se înscrie într-o discuție mai largă despre efectele rețelelor sociale asupra copiilor, urmărită și de ZF în seria dedicată pericolelor mediului online pentru minori.

Apple testează alerte noi, dar sextortion-ul nu apare încă pe etichetă

Există un indiciu că Apple pregătește sisteme mai sofisticate pentru identificarea mesajelor periculoase. În versiunea beta 5 a iOS 26.6 a fost descoperită o funcție numită „Malicious Message Detected”, care avertizează utilizatorul atunci când un mesaj ar putea compromite dispozitivul sau datele personale.

Utilizatorul poate alege să trimită mesajul către Apple pentru investigare și pentru îmbunătățirea protecțiilor viitoare. Funcția a fost identificată în cod, însă nu fusese observată pe scară largă în utilizare. Nu este clar nici ce tipuri de atac o activează.

Deocamdată, informațiile disponibile indică mai curând o protecție împotriva atacurilor informatice, a mesajelor de phishing sau a tentativelor sofisticate de compromitere. Apple nu a confirmat că avertismentul poate detecta sextortion-ul sau scenariile de manipulare sexuală.

Compania a prezentat la 8 iunie 2026 și noi funcții de siguranță pentru copii, printre care un control parental reorganizat, aprobarea contactelor și aplicațiilor și instrumente mai flexibile pentru gestionarea timpului petrecut pe dispozitive. Nici acel anunț nu descrie însă un detector dedicat șantajului sexual.

Apple are deja piesele de bază: analiză locală, avertismente, blocarea contactelor și raportarea conținutului sensibil. Presiunea regulatorului australian vizează acum spațiul dintre aceste piese — momentul în care fotografia a fost trimisă, atacatorul trece la amenințări, iar victima are nevoie ca telefonul să înțeleagă nu doar ce se vede în imagine, ci și ce se întâmplă în conversație.

Citește și

• Ursula von der Leyen propune „accesul gradual” al copiilor la rețelele sociale după 13 ani
• Apple acuză Open AI de folosirea unor secrete comerciale în dezvoltarea unor noi dispozitive A.I
• Cercetătorii de la Harvard au dezvoltat un cip care poate scrie ADN