• Gartner estimează că, din 2028, inteligența artificială va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina
• Avertismentul este mai puțin confortabil decât pare: AI-ul va automatiza multe roluri de început și va rupe trasee clasice de promovare
• Un sondaj Gartner din decembrie 2025, realizat pe 110 lideri de HR, arată că 40% dintre organizații au eliminat deja roluri învechite
• World Economic Forum estimează că transformările pieței muncii vor crea 170 de milioane de joburi până în 2030, dar vor elimina 92 de milioane
• Companiile care vor supraviețui tranziției nu vor promova doar pe baza experienței, ci pe baza competențelor, adaptabilității și vitezei de învățare

Gartner spune că inteligența artificială va trece pe plus în piața muncii începând din 2028: va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. La prima vedere, sună ca o veste bună pentru angajații care au privit ultimii doi ani de automatizare cu sentimentul că un chatbot le citește deja fișa postului peste umăr.

Doar că prognoza Gartner vine cu o notă de subsol serioasă: AI-ul poate crea joburi noi, dar până acolo va strica multe trasee profesionale vechi. Cu alte cuvinte, problema nu este doar câte joburi dispar, ci ce se întâmplă cu drumul prin care oamenii ajungeau să fie buni la joburile viitorului.

Anunțul a fost publicat de Gartner pe 19 mai 2026, în cadrul cercetării sale de HR. Kaelyn Lowmaster, Director Analyst în practica de resurse umane a companiei, spune că AI-ul va genera, în cele din urmă, mai multe câștiguri decât pierderi de joburi, dar va „rupe” milioane de cariere în proces. Potrivit Gartner, organizațiile trebuie să regândească felul în care angajații acumulează expertiză, altfel riscă să nu aibă oameni pregătiți exact când noile roluri create de AI vor începe să apară. Sursa principală este comunicatul Gartner, „Gartner HR Research Reveals AI Will Create More Jobs Than It Eliminates Beginning in 2028”, publicat pe 19 mai 2026.

Schimbarea este deja în mers. Un sondaj Gartner realizat în decembrie 2025 pe 110 lideri de HR arată că 40% dintre organizații au eliminat roluri considerate învechite, iar aproape jumătate au redesenat echipele pentru a fi mai agile sau mai cross-funcționale. Tradus din limba corporatistă: organigrama nu mai este un mobilier fix, ci o masă pliabilă pe care managementul o mută de la o lună la alta.

Primele joburi afectate sunt cele în care oamenii învățau meserie

Adevărata tensiune nu stă doar în dispariția unor posturi. Stă în faptul că AI generativă lovește exact în rolurile prin care mulți angajați învățau bazele meseriei: taskuri repetitive, analiză preliminară, sinteze, documentare, suport administrativ, rapoarte, redactare simplă, verificări de rutină.

Aceste sarcini nu erau spectaculoase. Nu apăreau în discursurile motivaționale despre leadership. Dar erau sala de antrenament. Acolo un junior învăța cum gândește o industrie, unde se ascund erorile, cum arată o decizie bună și de ce unele scurtături costă scump.

AI-ul poate face o parte dintre aceste activități mai repede, mai ieftin și fără să ceară pauză de cafea. Problema este că, dacă mașina face exercițiile de bază, angajatul riscă să ajungă la nivelul următor fără mușchi profesionali suficient de formați.

Gartner formulează această ruptură foarte clar: performanța într-un rol actual nu mai este automat o dovadă că un angajat este pregătit pentru un rol mai senior. Cu AI lângă el, un salariat poate livra rezultate bune fără să fi dezvoltat neapărat judecata, intuiția și profunzimea necesare pentru decizii mai complexe.

Este diferența dintre cineva care știe să ajungă la destinație folosind GPS-ul și cineva care chiar cunoaște orașul. Amândoi ajung, până se închide aplicația.

Organizația Internațională a Muncii a ajuns la o concluzie apropiată într-un raport publicat pe 20 mai 2025 despre AI generativă și joburi. ILO estimează că unul din patru lucrători la nivel global se află într-o ocupație cu un anumit grad de expunere la AI, dar subliniază că majoritatea joburilor vor fi transformate, nu eliminate complet. Asta înseamnă că munca nu dispare pur și simplu; se schimbă forma ei, uneori mai repede decât se poate adapta sistemul de pregătire.

HR-ul trebuie să promoveze potențialul, nu doar vechimea din CV

Gartner propune două direcții pentru directorii de HR. Prima: companiile trebuie să identifice rapid ce competențe contează cu adevărat pentru următorul nivel al carierei și să nu mai investească masiv în abilități care devin irelevante.

A doua: promovarea trebuie să se mute de la modelul „ai stat suficient în rol, deci urci” la modelul „ai capacitatea, adaptabilitatea și viteza de învățare pentru ce urmează”. Este o schimbare mare, pentru că lovește în reflexul clasic al corporațiilor: ani de experiență, fișe de post, trasee previzibile, roluri care seamănă cu cele de acum cinci ani.

În noua logică, un angajat valoros nu este doar cel care a făcut un anumit job de multe ori, ci cel care poate învăța repede când jobul însuși se schimbă. Companiile trebuie să creeze simulări, medii de practică ghidată, programe de reskilling și upskilling, mentorat real și proiecte interne în care oamenii să exerseze decizii, nu doar să consume cursuri video la viteză dublă.

Aici apare o diferență importantă între training și dezvoltare. Trainingul îți spune cum funcționează un instrument. Dezvoltarea te pune în situații în care trebuie să judeci, să alegi, să greșești controlat și să înveți. Dacă AI-ul preia o parte din munca de execuție, companiile trebuie să inventeze alte moduri prin care angajații capătă experiență.

Altfel, peste câțiva ani, firmele se pot trezi într-o situație absurdă: multe roluri noi, multe instrumente inteligente, dar prea puțini oameni capabili să le conducă.

Prognozele arată mai multe joburi, dar nu aceleași joburi

Gartner nu este singura organizație care vede un bilanț pozitiv pe termen mediu, dar cu tranziție dificilă. World Economic Forum, în Future of Jobs Report 2025, estimează că transformările economice și tehnologice vor crea 170 de milioane de joburi până în 2030 și vor elimina 92 de milioane. Rezultatul ar fi un câștig net de 78 de milioane de locuri de muncă.

Dar cifrele nete pot păcăli. Dacă dispar 92 de milioane de roluri și apar 170 de milioane de roluri, nu înseamnă că aceiași oameni se mută automat dintr-o coloană în alta ca într-un Excel fericit. Un operator de date, un asistent administrativ sau un analist junior nu devine peste noapte specialist în AI, securitate cibernetică sau automatizare industrială.

Raportul World Economic Forum arată că vor crește rapid rolurile legate de tehnologie: specialiști în big data, ingineri fintech, experți în inteligență artificială, dezvoltatori software și specialiști în securitate. În schimb, joburile administrative și clericale sunt printre cele mai vulnerabile.

Fondul Monetar Internațional a avertizat încă din 2024 că aproape 40% din ocuparea globală este expusă la AI, iar în economiile avansate expunerea poate ajunge la aproximativ 60%. FMI notează că AI-ul poate completa munca unor angajați, dar poate și reduce cererea pentru alții, mai ales acolo unde sarcinile pot fi automatizate direct.

Acesta este punctul pe care dezbaterea publică îl ratează adesea. Întrebarea nu este doar „câte joburi va lua AI-ul?”, ci „cine are acces la joburile pe care AI-ul le creează?”. Răspunsul depinde de educație, pregătire internă, politici publice, investiții în competențe și de cât de serios tratează companiile reconstrucția carierelor.

Câștigătorii vor fi companiile care reconstruiesc carierele din timp

Pentru angajați, mesajul nu este că trebuie să intre în panică.

Panica este un consilier slab de carieră. Mesajul este că stabilitatea nu mai vine doar dintr-un titlu de job, ci dintr-un set de competențe care poate fi mutat dintr-un context în altul: gândire critică, alfabetizare AI, comunicare, analiză, adaptabilitate, colaborare cu sisteme automate și capacitatea de a verifica rezultatele produse de mașini.

Pentru companii, avertismentul este mai dur. Dacă automatizează prea repede munca juniorilor fără să creeze alternative de învățare, își distrug propria pepinieră de talente. Este ca și cum ai tăia școala de șoferi și apoi te-ai mira că nu mai ai piloți de Formula 1.

Directorii de HR vor avea de gestionat una dintre cele mai dificile tranziții profesionale din ultimii ani. Nu va fi suficient să cumpere licențe de AI, să redenumească posturile și să trimită angajații la cursuri online. Vor trebui să redeseneze felul în care oamenii învață, avansează și își dovedesc valoarea.

Gartner spune că din 2028 AI-ul poate deveni creator net de joburi. Vestea bună este că nu discutăm doar despre înlocuire. Vestea mai puțin confortabilă este că noile joburi nu vor aștepta politicos ca vechile cariere să se adapteze.

AI-ul nu vine neapărat să închidă biroul. Vine să mute pereții, să schimbe ușile și să întrebe cine știe să lucreze într-o clădire care se reconstruiește în timp real.

Citește și

• Crypto intră în cursa roboților. AI-ul poate sufoca echipele de compliance
• Companiile din Silicon Valley folosesc mascote animate pentru a face Inteligența Artificială mai „prietenoasă”. Apple, Microsoft și Duolingo transformă A.I.-ul în personaje virale
• AI-ul a intrat în războiul fraudelor crypto. Acum scrie capcane și ridică ziduri