- AI-ul crește productivitatea, dar timpul economisit nu ajunge la angajați
- Săptămâna de 4 zile devine o propunere tot mai atractivă
- Companiile profită de eficiență fără să reducă volumul de muncă
- Studiile arată că AI poate reduce timpul de lucru cu până la 40%
- Timpul liber post-AI va depinde de politici și presiunea publică
Inteligența artificială promite eficiență fără precedent, dar timpul economisit nu pare să fie oferit înapoi angajaților. În loc să lucrăm mai puțin, lucrăm mai mult și mai repede. Dacă AI-ul ne face mai productivi, nu e logic să cerem și mai mult timp liber?
AI-ul produce, noi muncim în continuare
Automatizarea și algoritmii pot genera rapoarte, cod, prezentări și emailuri într-o fracțiune de timp. Dar în loc să ne bucurăm de o zi liberă în plus, apare o nouă sarcină. Și încă una. Munca se multiplică pe măsură ce eficiența crește.
Timpul economisit dispare în aer
O cercetare a Stanford Digital Economy Lab arată că deși AI-ul reduce cu până la 40% timpul de muncă în unele sarcini, angajații nu beneficiază direct de acest câștig. Beneficiile merg spre companii – mai puțină muncă, aceiași bani.
E timpul pentru o săptămână de 4 zile?
Mişcarea pentru săptămâna de lucru de patru zile revine în prim-plan. Dacă AI-ul poate face o parte din muncă, de ce să nu muncim mai puțin? În unele țări, experimentele au arătat o creștere a productivității și a stării de bine.
Schimbarea nu vine de la sine
Pentru ca AI-ul să aducă timp liber real, e nevoie de voință politică și presiune din partea angajaților. Altfel, riscăm să ajungem într-un scenariu în care AI-ul lucrează cot la cot cu noi, dar tot noi tragem mai tare.