• Trei excursioniști fără experiență au fost salvați de pe Mount Shasta, după ce au folosit Google Gemini pentru planificarea traseului și a proviziilor; autoritățile spun că chatbotul le-ar fi recomandat prea puțină apă și mâncare.
  • Grupul a ajuns pe vârful de 4.322 de metri la ora 19:00, cu șapte ore după ora-limită recomandată pentru întoarcere, apoi s-a rătăcit în timpul coborârii.
  • În România, peste zece autocare și numeroși turiști au ajuns la Jurilovca pentru Festivalul Borșului Lipovenesc, deși ediția din 2026 nu era organizată.
  • Primarul Eugen Ion spune că a întrebat el însuși ChatGPT despre festival și a primit răspunsul greșit că evenimentul are loc; informații false circulau însă deja pe site-uri și în ofertele unor agenții.
  • Cele două cazuri au consecințe foarte diferite, dar aceeași lecție: inteligența artificială poate fi un punct de pornire pentru documentare, nu înlocuitorul sursei oficiale atunci când decizia implică siguranță, bani sau deplasări.

Planul arăta suficient de bine pe telefon. Muntele nu l-a citit.

Trei tineri din Roseville, California, au pornit la sfârșitul lunii august spre vârful Mount Shasta, un vulcan de 4.322 de metri și una dintre cele mai cunoscute destinații de alpinism din stat. Potrivit relatărilor bazate pe informațiile Siskiyou County Sheriff’s Office, cei trei erau începători și folosiseră Google Gemini pentru a se documenta despre rută și despre cantitatea de apă și hrană necesară.

Android Authority: excursioniștii care au folosit Gemini pentru planificarea ascensiunii

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

Au campat sâmbătă seara la aproximativ 2.560 de metri și au pornit spre vârf duminică la ora 3:00. Problema a apărut când obiectivul de a ajunge sus a început să cântărească mai mult decât ora de pe ceas.

Recomandarea pentru acea rută este ca alpiniștii să stabilească o oră fermă de întoarcere în jurul prânzului sau cel târziu la 13:00. Mount Shasta Avalanche Center avertizează explicit că traseul Clear Creek, deși considerat cea mai ușoară rută netehnică spre vârf, rămâne lung, solicitant și periculos dacă sportivii se abat de la traseu. Centrul spune chiar că ruta a generat numeroase operațiuni de salvare din cauza unui fenomen denumit ironic „casual day syndrome” — impresia că, fiind cea mai ușoară variantă, poate fi tratată ca o simplă plimbare.

Mount Shasta Avalanche Center: informațiile oficiale despre ruta Clear Creek

Cei trei au continuat însă ascensiunea și au ajuns pe vârf abia la 19:00. Coborârea a început pe întuneric. Aproximativ o oră mai târziu au cerut indicații prin telefon, apoi s-au abătut de la ruta Clear Creek și au ajuns în zona abruptă Mud Creek Canyon. Unul dintre ei a căzut și s-a accidentat la genunchi, iar grupul a fost obligat să petreacă noaptea pe munte, cu foarte puțin adăpost. Rangerii i-au găsit în dimineața următoare.

Autoritățile spun că, după salvare, excursioniștii au povestit că Gemini le recomandase mai puțină mâncare și apă decât aveau nevoie, mai ales după ce excursia planificată pentru câteva ore s-a transformat într-o situație de mai multe zile.

Dar ar fi prea simplu să spunem că „AI-ul i-a trimis pe munte”.

Au existat și decizii umane evident riscante: ora-limită pentru întoarcere a fost ignorată, coborârea a început noaptea, iar grupul depindea puternic de dispozitive pentru navigație. Rangerul Nick Meyers a descris AI-ul drept unul dintre factorii incidentului, nu drept cauza unică.

Ce legătură are un munte din California cu un festival-fantomă din Jurilovca?

La aproximativ 10.000 de kilometri distanță, România a primit în același weekend o demonstrație mai puțin periculoasă, dar aproape comică, a aceleiași probleme.

Peste zece autocare, plus numeroși turiști veniți cu mașinile personale, au ajuns la Jurilovca, în județul Tulcea, pentru Festivalul Borșului Lipovenesc.

Avea să fie o mică problemă cu programul: festivalul nu exista în 2026.

Evenimentul, cunoscut din edițiile precedente, nu fusese organizat în acest an și nici anunțat oficial de Primăria Jurilovca. Cu toate acestea, unele agenții de turism promovaseră excursii către festival pe internet și social media. Primarul Eugen Ion spune că administrația a încercat să contacteze operatorii după ce a observat reclamele și că unele oferte au fost retrase.

HotNews: cum au ajuns turiștii la festivalul care nu exista

Povestea a devenit însă cu adevărat interesantă când în lanț a intrat ChatGPT.

Potrivit primarului, unii turiști verificaseră informația cu ajutorul chatbotului și primiseră confirmarea că festivalul are loc. Eugen Ion spune că a încercat personal aceeași întrebare și a primit tot un răspuns afirmativ.

Există însă o nuanță esențială: cazul Jurilovca nu pare să fie situația clasică în care AI-ul inventează complet un eveniment.

Informația falsă circula deja online. Documentarea publicației locale Ora de Tulcea arată că agenții de turism promovaseră efectiv excursii pentru festival, cu date și programe. Un model AI care caută sau sintetizează informații online poate ajunge astfel să transforme o eroare deja existentă într-un răspuns aparent verificat.

Asta face cazul mai interesant decât simplul „ChatGPT a halucinat”.

AI-ul poate inventa. Dar poate și prelua, combina și confirma cu mare încredere o informație falsă creată de oameni.

De ce pare un răspuns AI mai convingător decât informația pe care se bazează?

Aici stă una dintre marile probleme ale AI-ului generativ: forma răspunsului poate arăta mult mai sigură decât fundația lui factuală.

O reclamă obscură a unei agenții poate ridica semne de întrebare. Un chatbot care spune calm „Festivalul Borșului Lipovenesc are loc în acest weekend” arată, pentru utilizator, ca o verificare suplimentară.

Nu este neapărat una.

Modelele lingvistice sunt construite pentru a produce continuări coerente și utile ale textului. Chiar și atunci când au acces la căutare pe internet, pot interpreta greșit sursele, pot favoriza informații vechi sau pot trata mai multe pagini care repetă aceeași eroare drept confirmări independente.

De aceea fenomenul numit halucinație AI nu înseamnă doar că un chatbot „inventează lucruri din nimic”. Uneori este mai subtil: sursa inițială greșește, alte pagini copiază, algoritmul le întâlnește pe toate și livrează utilizatorului un răspuns elegant care transformă repetiția în aparență de certitudine.

Subiectul este relevant tocmai pentru că răspunsurile AI au devenit mai credibile. ZF scria la sfârșitul lunii august despre transformarea căutării online și despre faptul că sistemele AI produc mai puține erori decât în trecut, ceea ce le face în același timp tot mai ușor de tratat drept sursă finală de informație.

ZF: răspunsurile AI devin tot mai credibile, iar căutarea online se schimbă

Iar pe AlephTech, explozia utilizării ChatGPT a fost descrisă tocmai prin schimbarea comportamentului utilizatorilor: chatbotul a devenit pentru mulți prima oprire pentru e-mailuri, cumpărături, documentare și planuri de vacanță. Problema nu mai este dacă oamenii folosesc AI pentru asemenea lucruri, ci ce fac după ce primesc răspunsul.

AlephTech: ChatGPT a devenit pentru mulți utilizatori prima ușă spre informație

Cu cât sistemele par mai competente, cu atât tentația de a nu mai deschide sursa originală devine mai mare.

Când trebuie să închizi chatbotul și să cauți sursa care chiar răspunde?

Mount Shasta și Jurilovca nu sunt exemple echivalente ca gravitate. Un festival ratat înseamnă bani și timp pierdut. O eroare pe un munte de peste 4.000 de metri poate deveni o urgență medicală.

Dar ambele oferă o regulă foarte practică.

AI-ul este bun la începutul documentării. Nu ar trebui să fie întotdeauna și sfârșitul ei.

Pentru un traseu montan, sursa relevantă este rangerul, serviciul local de salvare, administrația parcului sau centrul care publică starea actuală a traseelor. În cazul Mount Shasta, pagina oficială Clear Creek avertizează clar că ruta este lungă, că abaterea poate duce către ghețari și zone expuse la căderi de pietre și că majoritatea oamenilor ar trebui să ia în calcul două sau trei zile pentru ascensiune.

Pentru un festival, sursa relevantă este aproape ridicol de simplă: organizatorul.

Dacă Primăria Jurilovca nu anunță Festivalul Borșului Lipovenesc, faptul că zece site-uri, trei agenții și un chatbot spun contrariul nu pune scena în piață și nici borșul în ceaun.

Aici se vede diferența dintre informație și autoritatea informației.

Un chatbot poate fi excelent pentru a face lista lucrurilor pe care trebuie să le verifici. Poate sugera trasee, obiective turistice, restaurante, festivaluri sau bagaje. Dar atunci când un răspuns influențează direct siguranța, o rezervare, o plată sau o deplasare de sute de kilometri, ultimul click ar trebui să ducă la sursa care răspunde efectiv de acel lucru.

Gemini poate spune ce provizii crede că îți trebuie pe Mount Shasta. Muntele nu negociază dacă estimarea este greșită.

ChatGPT poate spune că Festivalul Borșului începe sâmbătă. Jurilovca nu va organiza însă un festival doar pentru că algoritmul a răspuns cu suficientă încredere.

Citește și