• Ask Maps folosește Gemini pentru a răspunde la cereri complexe, formulate în limbaj natural.
  • Funcția permite comenzi de mâncare, navigație conversațională și reconstrucții 3D ale traseelor.
  • Primele teste independente arată erori grave, de la restaurante închise la informații complet inventate.

Google continuă să extindă rolul inteligenței artificiale în produsele sale de zi cu zi, iar Google Maps a devenit cel mai recent teren de experiment. Ceea ce a fost cândva un instrument simplu de navigație se transformă acum într-un asistent conversațional, capabil, teoretic, să înțeleagă intenții complexe și să execute mai multe acțiuni deodată. Dar între promisiunea tehnologică și experiența reală a utilizatorului a apărut, ca de obicei, o diferență greu de ignorat.

Ce promite noua funcție promovată de Google?

Ask Maps este funcția din centrul acestei transformări. Bazată pe Gemini, ea permite formulări de tipul „Găsește-mi un restaurant liniștit, cu terasă, aproape de centru”, urmând ca sistemul să analizeze recenzii, poze și date de locație pentru a livra un răspuns personalizat.

Google merge mai departe: utilizatorii pot comanda mâncare direct din conversație, pot cere modificări de traseu din mers, prin voce, sau pot vedea trasee redate prin reconstrucții 3D fotorealiste.

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

Pe hârtie, ideea are logică: de ce ai căuta separat informații, când un singur asistent le poate combina instantaneu?

Când folosești Ask Maps în România

Potrivit Gemini, în România, numărul utilizatorilor care au acces la Ask Maps este restrâns. Testele independente arată însă o cu totul altă imagine decât cea promovată de companie.

Un utilizator din Portland a cerut sistemului restaurante cu „pizza tăiată în stil party cut” și a primit trei rezultate compromise: un bar care nu a vândut niciodată pizza, dar despre care există referințe vechi online; un local corect identificat; și un restaurant închis de aproape doi ani.

Gemini a combinat informații disparate și învechite, generând recomandări false, fără vreun avertisment. Nu este un incident izolat, ci simptomul unei probleme mai vechi.

Kara Swisher a criticat constant graba industriei tech de a lansa funcții A.I. înainte de a le testa temeinic, spunând că „Silicon Valley preferă să lanseze produsul și să-l repare din mers, iar utilizatorii plătesc prețul acestor teste beta”.

În cazul Maps, prețul poate fi o cină ratată sau o deplasare inutilă către un local care nu mai există.

Diferența dintre discursul oficial și experiența reală nu anulează utilitatea potențială a funcției, dar arată limitele actuale ale inteligenței artificiale generative aplicate pe date reale, în timp real.

Ask Maps poate fi, într-adevăr, un pas către o navigație mai naturală și mai personalizată, însă doar dacă erorile de tipul celor descrise sunt corectate, nu ignorate.

Deocamdată, disponibilitatea variază de la o țară la alta, iar extinderea în Europa nu garantează că toate funcțiile, inclusiv comenzile de mâncare, ajung și în România.

Până atunci, utilizatorii ar face bine să trateze recomandările Ask Maps ca pe un punct de plecare, nu ca pe un verdict final. Te anunț eu când să îți fie foame.