• Mercedes-Benz a început pe 9 iunie 2026 producția de serie a noului motor electric axial-flux la fabrica Berlin-Marienfelde
• Motorul va debuta pe noul Mercedes-AMG GT 4-Door Coupé, un model electric de performanță care promite 0-100 km/h în până la 2,1 secunde
• Producția include 98 de pași, 65 noi pentru Mercedes-Benz, 35 procese noi la nivel mondial și peste 30 de cereri de brevet
• Tehnologia vine din expertiza YASA, compania britanică achiziționată de Mercedes-Benz în 2021
• Miza este mai mare decât un AMG rapid: Europa caută avantaje industriale într-o piață EV dominată de competiția cu SUA și China

Mercedes-Benz a pornit producția de serie a noului motor electric axial-flux la Berlin-Marienfelde, cel mai vechi sit de producție al companiei aflat încă în funcțiune. Fabrica a fost fondată în 1902, când automobilul era încă o invenție exotică, iar acum intră în epoca în care performanța nu mai miroase a benzină, ci a cupru, magneți, software și control laser.

Ce s-a întâmplat? Pe 9 iunie 2026, Mercedes-Benz a anunțat startul producției de mare serie pentru noul său motor electric de înaltă performanță. Nu vorbim despre un experiment pus într-un colț de laborator, ci despre o linie industrială reală: aproximativ 30.000 de metri pătrați, trei hale, șapte linii de fabricație și un proces tehnologic care include 98 de pași.

Cine este implicat? Mercedes-Benz Group, divizia AMG, uzina Berlin-Marienfelde și YASA, specialistul britanic în motoare electrice cumpărat de Mercedes în 2021. În jurul lor se află furnizori de echipamente, ingineri de producție, specialiști în automatizare și echipe care trebuie să transforme o idee spectaculoasă într-un produs repetabil, testabil și livrabil.

Mișcarea vine într-un moment în care industria auto europeană nu-și mai permite doar să vorbească frumos despre tranziție. ZF a scris recent, în contextul conferinței Reindustrializarea României 2026, că avantajul competitiv nu mai poate veni doar din costuri mici, ci din tehnologie, competențe și activități cu valoare adăugată ridicată. Exact în această zonă vrea Mercedes să joace: nu cu un motor ieftin, ci cu unul greu de copiat.

Motorul axial-flux este mic, plat și construit pentru accelerații violente

Un motor axial-flux arată, conceptual, mai mult ca o clătită tehnologică decât ca un cilindru clasic. Este plat, compact și are componentele așezate sub formă de discuri. Într-un motor electric obișnuit radial-flux, fluxul electromagnetic se mișcă radial, dinspre centru spre exterior. Într-un motor axial-flux, fluxul merge paralel cu axa de rotație, iar statorul este prins între două rotoare, ca într-un sandwich de magneți și cupru.

De ce contează? Pentru că această arhitectură permite multă putere într-un spațiu foarte mic. În noul Mercedes-AMG GT 4-Door Coupé, motorul de pe puntea față are sub nouă centimetri lățime, iar cele două motoare de pe puntea spate au aproximativ opt centimetri fiecare. Este genul de cifră care sună banal până îți dai seama că vorbim despre o mașină de performanță care promite accelerații de supercar.

Mercedes spune că noul AMG electric poate accelera de la 0 la 100 km/h în până la 2,1 secunde și poate ajunge la 300 km/h cu Driver’s Package. Asta pune modelul într-o zonă în care vechiul limbaj AMG — V8, evacuare, vibrație, zgomot — este înlocuit cu alt vocabular: densitate de putere, cuplu instant, management termic, software și electromobilitate de performanță.

Aici este schimbarea culturală. AMG nu mai trebuie să demonstreze doar că o electrică poate fi rapidă. Asta știe deja toată lumea. Trebuie să demonstreze că o electrică poate fi rapidă, repetabilă, emoțională și credibilă pentru clienții care au crescut cu ideea că un AMG trebuie să se audă înainte să-l vezi.

Producția de serie cere lasere, algoritmi și o precizie aproape chirurgicală

Partea cu adevărat grea nu este să construiești un prototip spectaculos. Partea grea este să-l produci în serie fără ca fiecare motor să fie o mică dramă industrială. Mercedes spune că, din cei 98 de pași ai procesului de fabricație, 65 sunt folosiți pentru prima dată de companie, iar 35 sunt procese noi la nivel mondial.

Dezvoltarea a dus la peste 30 de cereri de brevet.

Un exemplu este producția bobinelor de cupru. Pentru a obține densitate mare de putere, Mercedes folosește sârmă de cupru rectangulară în stator. Avantajul este că încape mai mult cupru în același spațiu. Dezavantajul este că această sârmă trebuie îndoită rapid, precis și în raze strânse, fără cute, fără izolație deteriorată și fără deformări care ar afecta performanța.

Apoi vine conectarea bobinelor. Capetele firelor de cupru trebuie unite în spații foarte mici, fără să ardă sau să deformeze materialele plastice din apropiere. Soluția Mercedes este sudarea laser de mare precizie, cu energie controlată strict și timp de proces foarte scurt. Pe românește: un robot trebuie să facă o operație de bijutier, dar în ritm de fabrică.

Și mai spectaculoasă este asamblarea finală, numită intern „nunta”. Statorul este poziționat între două discuri rotor cu magneți, iar forțele magnetice ajung până la 9 kN, echivalentul a aproximativ 900 de kilograme. În același timp, poziția trebuie ținută cu o toleranță sub 0,1 milimetri. Mercedes folosește un algoritm de control care corectează poziția în ultimele 0,5 secunde ale procesului.

Aici intră în joc inteligența artificială, senzorii și producția digitală. Nu AI-ul spectaculos care scrie poezii sau face poze cu pisici astronauți, ci AI-ul de fabrică: verifică imagini, detectează poziții, urmărește calitatea și reduce riscul ca un defect minuscul să devină o problemă scumpă. AlephTech a scris recent că AI-ul nu mai este jucărie, ci infrastructură, iar aici expresia devine cât se poate de concretă: fără AI, senzori și automatizare, astfel de procese ar fi mult mai greu de scalat.

AMG GT electric devine vitrina unei noi generații de performanță premium

Primul model care primește noul motor este Mercedes-AMG GT 4-Door Coupé, iar alegerea nu este întâmplătoare. Mercedes nu lansează tehnologia pe un model timid, de intrare în gamă, ci pe o mașină care trebuie să arate că AMG poate supraviețui electric fără să-și piardă personalitatea.

Configurația include trei motoare axial-flux integrate în unități High Performance Electric Drive Units. Acestea sunt combinate cu un angrenaj planetar compact într-o carcasă comună. Motorul de pe puntea față poate atinge peste 15.000 de rotații pe minut, potrivit datelor comunicate de Mercedes-Benz.

Modelul duce mai departe lecțiile Concept AMG GT XX, prototipul care a rulat la Nardò peste 40.000 de kilometri în șapte zile și 13 ore, stabilind 25 de recorduri de anduranță. Mesajul este clar: Mercedes nu vrea un AMG electric care face o accelerație spectaculoasă, apoi cere pauză. Vrea o platformă care să susțină performanța.

Aceasta este miza reală în segmentul de mașini electrice premium. Sprintul 0-100 km/h a devenit aproape prea ușor de vândut. Cuplul instantaneu face minuni în fișele tehnice. Dar clienții AMG întreabă altceva: cum se simte mașina după al treilea viraj rapid? Ce se întâmplă după cinci accelerații consecutive? Cât de bine gestionează temperatura? Cât de multă emoție rămâne când dispare motorul termic?

În paralel, piața tehnologiei se mută masiv spre infrastructuri și companii capabile să controleze următorul val industrial. ZF a scris recent despre interesul investitorilor pentru OpenAI și Anthropic, într-un context în care AI-ul și platformele tehnologice sunt văzute ca motoare ale unor evaluări uriașe. Pentru industria auto, echivalentul nu este doar aplicația, ci fabrica: cine produce mai inteligent, mai precis și mai rapid câștigă timp, marjă și relevanță.

Europa are nevoie de astfel de tehnologii ca să rămână relevantă industrial

De ce este important acest anunț? Pentru că Mercedes nu concurează într-un vid. Piața electrică este presată de Tesla, de producători chinezi agresivi și de clienți care devin tot mai atenți la preț, autonomie, încărcare și valoarea reală a tehnologiei. Un motor axial-flux nu rezolvă toate aceste probleme. Nu construiește stații de încărcare, nu ieftinește bateriile peste noapte și nu convinge automat un fan V8 că viitorul sună bine chiar și când nu mai sună deloc.

Dar oferă Europei ceva ce are nevoie urgent: diferențiere tehnologică. Într-o piață în care toată lumea poate cumpăra baterii, ecrane și software de la furnizori globali, avantajul vine din ceea ce știi să faci greu, precis și la scară. Motorul axial-flux de la Berlin-Marienfelde este exact o astfel de miză: o piesă de inginerie pe care Mercedes vrea să o transforme în avantaj de brand și de producție.

Această logică se potrivește și cu discuția europeană despre suveranitate digitală. Când Bruxelles-ul vorbește despre reducerea dependenței de SUA și China în cloud, cipuri și AI, industria auto are propria versiune a aceleiași dileme: cât din viitorul mașinii electrice poate fi proiectat, produs și controlat în Europa?

România intră indirect în această conversație. ZF a relatat recent că Guvernul a semnat un contract de 196 de milioane de euro cu Digi România pentru o platformă de tip LLM pentru securitate cibernetică. Chiar dacă subiectul este diferit, direcția este aceeași: AI-ul, datele și infrastructura tehnologică devin parte din competitivitatea industrială, nu doar din zona de software.

În cazul Mercedes, fabrica Berlin-Marienfelde devine simbolul acestei tranziții. Locul care a produs componente pentru lumea motoarelor clasice intră acum în zona producției digitale, a laserelor, senzorilor și controlului algoritmic. Nu este doar o schimbare de produs, ci o schimbare de identitate industrială.

Există și o doză de ironie frumoasă: compania care a construit mitologia automobilului cu motor termic își apără viitorul premium cu un motor electric lat cât o felie groasă de tort. AMG nu mai vinde zgomotul, ci precizia. Nu mai vinde cilindri, ci densitate de putere.

Nu mai vinde fum de evacuare, ci accelerație aproape instantanee.

Asta nu înseamnă că epoca electrică este câștigată. Cererea pentru EV-uri rămâne inegală, infrastructura de încărcare este încă o problemă în multe piețe, iar competiția chineză pune presiune pe prețuri. Dar pentru Mercedes, producția de serie a motorului axial-flux este un semnal important: tranziția nu mai este doar despre a pune baterii pe mașini. Este despre a reinventa ceea ce înseamnă performanță.

Dacă tehnologia se dovedește fiabilă, scalabilă și suficient de eficientă, acest motor electric axial-flux poate deveni pentru AMG ceea ce V8-ul a fost pentru generațiile trecute: nu doar o piesă tehnică, ci o semnătură. Doar că, de data aceasta, semnătura nu se aude de la colțul străzii. Se simte în accelerație.

Citește și

• Comisia Europeană lansează un plan amplu de „suveranitate digitală”. Bruxelles vrea să reducă dependența de SUA și China și pregătește noi reguli pentru cloud, Inteligența Artificială și semiconductori
• Altman și Amodei lasă rivalitatea la ușă: AI-ul nu trebuie să devină manual pentru bioterorism
• Microsoft pregătește computerul fără aplicații: Project Solara pune agenții AI pe birou și la gât