• Moscova afirmă că poartă discuții cu Washingtonul despre folosirea electricității legate de centrala nucleară de la Zaporizhzhia pentru minerit Bitcoin
• Potrivit relatărilor citate de presa rusă, ideea apare în contextul unor negocieri de pace și ar include variante de „gestionare comună” fără implicarea directă a Ucrainei
• Reactoarele sunt închise din septembrie 2022; IAEA a avertizat că nu există condiții pentru o repornire sigură „în prezent”
• Subiectul reaprinde disputa asupra proprietății și controlului: Kievul insistă că ZNPP e un punct „dur” în orice acord și că deciziile nu se pot lua peste capul său
• În paralel, șeful instalației aflate sub control rusesc susține că repornirea ar putea dura până la ~18 luni după încheierea războiului, cu multe lucrări de refacere înainte

În ultimele zile din decembrie 2025, Rusia a aruncat pe masă o combinație care pare scrisă pentru epoca noastră: Bitcoin + o centrală nucleară aflată în zona de război.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că există contacte cu Statele Unite privind soarta Centralei Nucleare de la Zaporizhzhia (ZNPP) și că partea americană ar fi manifestat interes pentru folosirea electricității asociate centralei în minerit de criptomonede. Declarațiile au apărut în relatarea preluată de presa internațională din intervenții publice ale lui Putin, citând presa rusă (Kommersant).

Ce s-a întâmplat?

Pe scurt: Rusia spune că discută cu SUA despre ZNPP, inclusiv despre scenariul în care energia (sau infrastructura energetică) legată de centrală ar putea susține minerit Bitcoin. În aceeași linie, Moscova afirmă că s-au vehiculat idei de „gestionare comună” a instalației – un concept exploziv politic, pentru că ar ocoli Ucraina.

Cine este implicat?

• Rusia, prin declarațiile lui Putin și pozițiile Kremlinului raportate în presa care a preluat subiectul.
• Statele Unite, menționate ca parte în discuții – însă, important: relatările de până acum se sprijină în principal pe versiunea rusă; confirmări publice detaliate din partea Washingtonului nu apar în materialele care au făcut turul presei.
• Ucraina, direct afectată: centrala este pe teritoriul ucrainean, iar controlul asupra ei rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare din orice plan de pace.
• IAEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică), care monitorizează și avertizează constant asupra riscurilor de securitate nucleară.

Cum s-a desfășurat?

Din informațiile publice, discuția a ieșit la suprafață prin declarații ale lui Putin la o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri, preluate apoi de presa rusă și republicate de publicații internaționale. În aceeași logică, apar și detalii despre „gestionare comună” și despre interesul pentru folosirea energiei pentru cryptomining.

Aici apare partea „entertaining”, dar cu mize reale: minerit Bitcoin e practic o competiție globală de calculatoare care „ghicesc” soluții criptografice, iar câștigătorii sunt plătiți în monede noi. Nu e magie – e matematică + curent electric.

Mult curent. De aceea, oriunde există energie relativ stabilă și ieftină, piața crypto se uită cu interes. Problema este că, în cazul Zaporizhzhia, vorbim despre o infrastructură critică într-o zonă militarizată, unde fiecare kilowatt vine cu un asterisc geopolitic.

Când a avut loc?

Relatările despre discuțiile Rusia–SUA și componenta de cryptomining au circulat în perioada 24–26 decembrie 2025, fiind preluate de publicații internaționale pe 26 decembrie.

În paralel, pe 28–29 decembrie, presa a relatat că tema ZNPP rămâne un „punct tare” în discuțiile despre pace, iar partea instalată de Rusia la conducerea centralei vorbește despre un orizont de repornire abia după război, cu luni bune de lucrări.

De ce este important?

1. Precedentul politic: „Gestionare comună” a unei centrale ucrainene între Rusia și Statele Unite, fără Ucraina, ar schimba regulile jocului diplomatic și ar genera un conflict major de legitimitate.
2. Realitatea tehnică: discuția despre „energia pentru Bitcoin” lovește direct în statusul centralei: reactoarele sunt oprite din septembrie 2022, iar IAEA a spus explicit că nu există o cale de repornire sigură „în prezent”, în condițiile de securitate și infrastructură existente. Cu alte cuvinte: chiar dacă ideea sună „profitabilă”, centrala nu e un simplu prelungitor pe care îl bagi în priză.
3. Securitatea nucleară: orice plan care presupune repornire, reconfigurare a livrării de energie sau schimbări de management are impact asupra riscului – iar ZNPP este deja una dintre cele mai sensibile instalații nucleare din lume, tocmai pentru că se află lângă linia frontului.
4. Energia ca armă economică: înainte de război, ZNPP avea un rol major în alimentarea Ucrainei. Astăzi, discuția despre cine decide unde merge energia (spre rețeaua ucraineană, spre teritorii ocupate, spre consum industrial precum minerit în piața crypto) devine o pârghie strategică.

În final, merită ținut minte un lucru: Bitcoin e doar „cârligul” ușor de înțeles, dar miza reală este controlul asupra unei infrastructuri critice și modul în care aceasta intră în arhitectura unui posibil acord de pace. Iar între „plan pe hârtie” și „curent livrat în siguranță” stau IAEA, realitatea de pe teren și politica marilor puteri.

Citește și

• Instagram se mută pe televizor. Reels ajunge în living cu noua aplicație Instagram for TV
• Phantom MK-1 e primul robot umanoid care poate fi trimis pe câmpul de luptă
• JPMorgan aduce randamentul pe blockchain. Un fond monetar tokenizat, direct pe Ethereum