• GOV.UK Chat va fi lansat „early 2026” în aplicația GOV.UK, apoi extins pe site-ul GOV.UK
• Chatbotul este construit de Government Digital Service (GDS) și folosește un model RAG, care răspunde pe baza conținutului oficial GOV.UK
• Testele timpurii au arătat utilitate, dar și erori; GDS spune că a adăugat „guardrails” (filtre și reguli) și linkuri de verificare sub răspunsuri
• Aplicația GOV.UK (public beta din iulie 2025) a ajuns la aproape 260.000 de descărcări până la 24 noiembrie; peste 80% dintre utilizatori și-au personalizat ecranul principal
• Guvernul britanic testează deja chatboți generați cu OpenAI, inclusiv pentru sprijinirea micilor afaceri, cu mii de utilizatori în pilot

Guvernul Marii Britanii pregătește un pas care, pe hârtie, sună banal („un chatbot pe un site”), dar în practică poate schimba felul în care interacționezi cu statul: GOV.UK Chat, un chatbot alimentat de inteligență artificială, va fi introdus la începutul lui 2026 în aplicația GOV.UK, apoi extins pe întregul site GOV.UK. Planul este descris oficial de Government Digital Service (GDS), echipa care dezvoltă produsele digitale centrale ale administrației britanice.

Chatbotul care promite să traducă „GOV.UK-ese” în limbaj normal

Dacă ai căutat vreodată „ce beneficii primesc dacă…” și ai ajuns într-un labirint de pagini guvernamentale, înțelegi ideea: GDS spune că vrea ca oamenii să pună întrebări „ca în viața de zi cu zi” — exemplul lor e foarte concret: „tocmai am avut un copil, ce ajutor pot primi?”. Iar răspunsul ar urma să adune informații din mai multe instituții (precum HMRC, DWP și Departamentul pentru Educație) într-un singur răspuns conversațional, mai ușor de digerat decât un PDF mental cu 12 capitole.

În termeni de produs, e o mutare de tip „căutarea devine conversație”: nu mai scanezi liste de linkuri, ci primești un răspuns structurat, cu trimiteri către sursa oficială.

De ce au pus „filtre și reguli”: lecțiile unui pilot unde AI-ul a greșit

Partea mai puțin glamour: AI-ul poate greși cu aplomb. GDS recunoaște că, în testele inițiale cu sute de utilizatori (late 2023), deși aproape 70% au spus că răspunsurile au fost utile, sistemul nu atingea nivelul de acuratețe cerut pentru un site guvernamental.

Ca reacție, echipa a introdus ceea ce numește „guardrails” — adică filtre și reguli care ajută chatbotul să decidă la ce întrebări răspunde și la ce întrebări nu se bagă. Tot GDS spune că:

• monitorizează răspunsurile pentru inexactități,
• le compară cu răspunsuri-model scrise de specialiști,
• face „red teaming” (teste în care colegi încearcă să „strice” comportamentul botului),
• și pune sub fiecare răspuns linkuri de tip „check this answer”, ca utilizatorul să poată verifica informația în pagina GOV.UK.

În jargon, problema se numește „halucinații” — situația în care un model generativ produce un răspuns greșit, dar formulat convingător. GDS spune direct că, „industry-wide”, nimeni nu a ajuns la 100% acuratețe, deci designul sistemului trebuie să includă protecții și limitări.

De la răspunsuri la acțiuni: când statul vrea să devină „agent” digital

Pe termen scurt, GOV.UK Chat este gândit să răspundă. Pe termen mediu, GDS explorează un pas mai ambițios: de la „îți explic” la „îți fac”. În viziunea publicată pe 16 decembrie 2025, echipa vorbește despre „agentic AI” și despre posibilitatea ca botul să execute tranzacții simple cu statul (nu doar să indice unde e formularul).

Interesant e și „locul” unde începe lansarea: aplicația GOV.UK. Acolo deja există o bază de utilizatori reală, nu doar teorie. Într-o postare din 1 decembrie 2025, GDS notează că aplicația, lansată în public beta în iulie, ajunsese la aproape 260.000 descărcări până la 24 noiembrie, iar peste 80% dintre utilizatori și-au personalizat homepage-ul (inclusiv cu autoritatea locală).

Tot acolo apare explicit că în 2026 vor „build on a pilot… bringing the ability for users to ask questions in their own words and get answers though our AI-powered GOV.UK Chat”. Cu alte cuvinte: aplicația devine terenul de testare pentru conversația cu statul.

Miza reală: încredere, confidențialitate și un internet plin de „halucinații”

Tehnic, GOV.UK Chat folosește o arhitectură de tip RAG (Retrieval-Augmented Generation): sistemul caută în pagini relevante de pe GOV.UK și generează răspunsul pe baza acelor surse, nu „din burtă”. GDS subliniază și componenta de confidențialitate: chatbotul e proiectat astfel încât să nu aibă nevoie de date personale, iar sistemul detectează și blochează introducerea unor tipuri comune de date personale (de exemplu, numere de telefon).

De ce contează? Pentru că un chatbot guvernamental intră într-o zonă unde greșelile sunt scumpe: un răspuns eronat despre beneficii, taxe sau drepturi poate duce la decizii greșite pentru cetățeni. Iar „sună convingător” nu e același lucru cu „e corect”.

Contextul arată că UK nu pornește de la zero: guvernul a testat deja un chatbot generativ pentru sprijinirea micilor afaceri și navigarea informațiilor de business pe GOV.UK. Diferența, în 2026, este „upgrade-ul” de la experiment la produs care ajunge la publicul larg — și, implicit, crește presiunea pe securitate cibernetică, calitate editorială și responsabilitate.

În esență, miza nu este dacă statul poate face un chatbot. Miza este dacă poate face un chatbot care să merite încrederea pe care oamenii o acordă, de regulă, unui text „Publicat de Guvernul Marii Britanii”.

Citește și

• „Un robot intră într-un bar…” Australia dă 500.000 $ ca să învețe AI-ul stand-up fără glume scrise
• Google plănuiește să ducă Inteligența Artificială în Spațiu începând cu 2027. Ce prevede proiectul și de ce se tem oamenii de știință
• AI în companii: nu tehnologia se blochează prima, ci oamenii și frica lor de a greși