• În 2024, traficul automat a depășit traficul uman, potrivit Imperva Bad Bot Report 2025
• Raportul Imperva estimează că „bad bots” (boți malițioși) au urcat la 37% din traficul internetului în 2024
• O analiză Graphite susține că, spre finalul lui 2024, articolele generate de inteligență artificială au depășit temporar articolele scrise de oameni
• Autorul Chris Kremidas-Courtney avertizează că internetul riscă să devină mai puțin „spațiu social” și mai mult „sistem” populat de automatizări
• Trendul e confirmat și de măsurători din infrastructură: rapoarte despre trafic arată creșteri puternice alimentate de boți în 2025

Internetul a fost, timp de trei decenii, un soi de piață publică globală: zgomotoasă, imprevizibilă, uneori toxică, dar profund umană. În 2025, ideea că „online = oameni” începe să sune ca o nostalgie. Un text de opinie publicat de Euractiv, semnat de Chris Kremidas-Courtney, formulează direct această schimbare: „humans are now the minority online” – oamenii nu mai sunt majoritari în spațiul digital pe care l-au construit.

Afirmația nu se sprijină doar pe impresii, ci și pe cifre din rapoarte de securitate și analize de conținut. Dar e important de înțeles nuanța: „minoritari” poate însemna două lucruri diferite — trafic (cine generează cereri pe web) și conținut (cine publică texte). Ambele indică o schimbare rapidă, însă cu mecanisme și implicații diferite.

Boții au depășit oamenii: „majoritatea” traficului nu mai e uman

Cea mai dură concluzie vine din zona de securitate cibernetică. În 2024, traficul automat a depășit traficul uman, arată 2025 Bad Bot Report (Imperva). Raportul notează explicit că „automated traffic surpassed human activity”, ajungând la 51% din traficul web.

Și mai îngrijorător: raportul separă boții „buni” (de tipul crawlerelor legitime) de boții „răi”. În profilul global al traficului din 2024, Imperva indică o pondere de 37% „bad bots” și 49% „good bots”, cu 14% trafic uman (în cadrul modelului/segmentului de măsurare prezentat în raport).

Tradus pe înțelesul tuturor: o bună parte din „aglomerația” pe care o simt serverele lumii nu e formată din oameni care citesc, caută sau cumpără, ci din automatizări care scanează, colectează, încearcă parole, testează vulnerabilități, copiază conținut sau umflă artificial anumite semnale.

În paralel, rapoarte despre infrastructura internetului din 2025 descriu creșteri ale traficului global în care boții au o contribuție substanțială, inclusiv boți asociați cu AI.

AI scrie mult, repede și ieftin – dar nu e clar cât de mult e „vizibil”

Dacă traficul arată „câți pași se aud pe hol”, conținutul arată „câte foi se tipăresc în tipografie”. Iar aici intră în scenă modelele de limbaj și industria de publicare la volum.

O analiză publicată de Graphite susține că, în noiembrie 2024, articolele generate de AI au depășit ușor articolele scrise de oameni, pe baza unui eșantion din Common Crawl și a unui instrument de detecție.

Totuși, aceeași zonă de analiză introduce și o doză sănătoasă de prudență: măsurarea exactă a conținutului generat de AI e dificilă, iar datele din Common Crawl nu acoperă întreg internetul (de exemplu, site-uri paywalled sau blocate pentru crawlere). Axios notează că, deși volumul a ajuns spre paritate (în jurul 50/50), asta nu înseamnă automat că AI domină și conținutul care „contează” — adică textele care ajung în topul căutărilor sau sunt citate și distribuite.

Pe scurt: AI poate produce enorm, dar o parte din acea producție rămâne în zona de „zgomot de fond” — pagini făcute pentru algoritmi, nu pentru oameni.

De ce contează: internetul ca spațiu public se schimbă la nivel de structură

Textul de opinie al lui Kremidas-Courtney pune accentul pe efectul social: internetul nu a fost valoros pentru că era eficient, ci pentru că era o conversație globală în care oamenii se recunoșteau unii pe alții. În momentul în care mediul e umplut de conținut sintetic și comportament automat, se schimbă chiar „ecologia” spațiului public online.

Aici apare o tensiune reală, pe care o simt și utilizatorii obișnuiți, și profesioniștii:

• pentru utilizator, devine mai greu să-și dea seama dacă vorbește cu o persoană, cu un bot „bun” (asistent, suport, agent) sau cu un bot „rău” (spam, fraudă, manipulare);
• pentru presă și creatori, crește presiunea de a publica mai mult, mai repede, într-un mediu în care „volumul” e ieftin;
• pentru companii și instituții, costul de securitate și filtrare urcă, deoarece boții — mai ales cei malițioși — nu dorm și nu obosesc.

Ce urmează: transparență, reguli pentru agenți automați și „igienă” informațională

Dacă internetul devine un oraș în care majoritatea trecătorilor sunt „actori” (agenți automați), atunci regulile de conviețuire trebuie rescrise: etichete clare pentru conținut sintetic, politici coerente pentru boți, măsuri de securitate la nivel de API-uri și platforme.

Raportul Imperva subliniază explicit rolul AI în „scăderea barierei de intrare” pentru atacatori și în creșterea volumului de automatizări — un motiv pentru care discuția nu mai e doar despre spam, ci despre reziliența internetului ca infrastructură.

Iar la nivel cultural, concluzia e mai incomodă: în 2026, nu va fi suficient să „folosim internetul”. Va trebui să fim mai atenți la cum îl construim, cum îl moderăm și cum îl protejăm — ca spațiu de încredere, nu doar de trafic.

Citește și

• Crypto la final de 2025. Când AI primește portofel, iar blockchain capătă „creier”
• „Un robot intră într-un bar…” Australia dă 500.000 $ ca să învețe AI-ul stand-up fără glume scrise
• AI în companii: nu tehnologia se blochează prima, ci oamenii și frica lor de a greși