• Startup-ul SPhotonix împinge spre centre de date tehnologia 5D Memory Crystal, care scrie informația în sticlă de siliciu cu lasere femtosecundă
• Compania susține o densitate de până la 360 TB pe o plachetă de sticlă de 5 inch, folosind nanostructuri („voxeli”) în volum, nu la suprafață
• Durabilitatea invocată este extremă: datele ar putea rămâne lizibile pe scări de timp comparabile cu 13,8 miliarde de ani (vârsta estimată a Universului), datorită stabilității sticlei de siliciu
• În decembrie 2025, SPhotonix a anunțat o rundă pre-seed de 4,5 milioane de dolari pentru a accelera comercializarea
• Direcția nu e „stick USB pentru acasă”, ci cold storage în cloud; Microsoft are un demers paralel, Project Silica, tot pe sticlă și voxeli

Ce s-a întâmplat? O tehnologie cunoscută de ani buni în cercetare — stocarea „5D” în sticlă — intră într-o fază mai pragmatică: SPhotonix încearcă să o transforme într-un produs pentru arhivare în centre de date. În esență, datele nu mai sunt păstrate pe straturi magnetice (HDD), nici în celule electrice (SSD), ci „gravate” în sticlă de siliciu.

Cine este implicat? SPhotonix (startup fondat în jurul cercetării de la Universitatea din Southampton) și, ca termen de comparație industrială, Microsoft, prin Project Silica — un proiect de stocare pe sticlă gândit „from the ground up” pentru cloud.

Când? SPhotonix a comunicat public runda de finanțare de 4,5 milioane de dolari la începutul lui decembrie 2025, iar discuția despre „cristalul de memorie” revine în actualitate pe fondul presiunii tot mai mari pentru arhivare ieftină și durabilă.

Cum „scrii” date în 5 dimensiuni, fără să sune a magie

Aici e partea care sună ca un truc de film: datele sunt codate în „voxeli” (gândește-te la pixeli 3D) creați în interiorul sticlei cu impulsuri laser ultrarapide. Informația este definită de:

• poziția în spațiu (x, y, z) și
• proprietăți optice suplimentare (orientare/intensitate), care se pot citi cu instrumente optice.

De aici vine „5D”: nu e vorba de portaluri, ci de mai multe grade de libertate pentru a codifica date în aceeași bucățică de material.

360 TB pe o plachetă și „până la sfârșitul Universului”: ce e realist și ce e promisiune

SPhotonix și sursele care discută tehnologia vorbesc despre o capacitate de până la 360 TB pe o plachetă de 5 inch.

Iar headline-ul care prinde imediat: „13,8 miliarde de ani”. Aici merită nuanța jurnalistică: nimeni nu poate testa o arhivă timp de miliarde de ani, dar argumentul se sprijină pe stabilitatea sticlei de siliciu și pe faptul că datele sunt inscripționate fizic în material, nu ținute în sarcini electrice sau domenii magnetice care se degradează în timp. Universitatea din Southampton a prezentat public ideea „everlasting memory crystal” și utilizarea ei inclusiv pentru stocarea genomului uman.

Pe scurt: cifra e o estimare teoretică — dar direcția (sticlă = mult mai stabil decât HDD/SSD) e solidă.

De ce centrele de date sunt ținta: „cold storage” e marea majoritate

SPhotonix nu vinde povestea ca pe o alternativă la SSD-urile rapide. Miza e cold data: arhive uriașe care trebuie păstrate mult timp, accesate rar, dar fără „bit rot” și cu costuri energetice mici.

Aici intră și argumentul „verde”: sticla, odată scrisă, nu are nevoie de curent ca să „țină minte” (spre deosebire de sistemele active). În paralel, Microsoft descrie Project Silica ca tehnologie pentru cloud, tot cu lasere femtosecundă și stocare în voxeli în sticlă.

Ce urmează și unde sunt riscurile

Cum s-a desfășurat planul până acum? SPhotonix spune că finanțarea de 4,5 milioane de dolari e pentru a accelera comercializarea și dezvoltarea echipei și a produsului.

De ce e relevant? Pentru că industria caută disperat o ieșire din triada clasică: stocare ieftină vs. durabilă vs. ușor de operat. Sticla promite durabilitate și densitate, dar are încă întrebări practice: viteze de scriere/citire, costul echipamentelor, standarde de interoperabilitate și, mai ales, cine va construi „ecosistemul” (cititoare, biblioteci robotizate, procese). Tocmai de aceea, comparația cu Project Silica e utilă: arată că și giganții consideră sticla o rută serioasă pentru arhivele viitorului.

Într-o formulare mai puțin solemnă: dacă HDD-urile sunt „memoria de lucru” a lumii, sticla vrea să fie „seiful”. Iar seiful, ca să fie folosit, trebuie să aibă cheie, standard și service — nu doar promisiunea că rezistă până se sting stelele.

Citește și

• Instagram lansează o funcție care le permite utilizatorilor să își personalizeze algoritmul
• Care vor fi trendurile anului 2026? Moda retro și a extratereștrilor va cuceri omenirea
• Reddit începe testarea profilurilor verificate pentru a crește transparența și încrederea pe platformă