• Jiangnan Shipyard (grupul CSSC) plănuiește un portcontainer de ~25.000 TEU cu propulsie nucleară pe bază de toriu, cu orizont de construcție în anii 2030
• Reactorul propus este unul cu săruri topite (MSR), tehnologie pe care China o dezvoltă activ și la sol
• Ar fi prima navă comercială mare nucleară, cu autonomie uriașă și emisii aproape zero în operare
• Cea mai mare frână: lipsa unui cadru clar de reglementare globală pentru nave comerciale nucleare
• Proiectul e și un semnal geopolitic: China vrea să domine nu doar prin volum, ci prin nave high-tech

Jiangnan Shipyard, șantierul legendar din arsenalul CSSC, a anunțat că proiectează un portcontainer de circa 25.000 TEU cu reactor nuclear la bord. Vorbim de una dintre cele mai mari clase de nave comerciale, dar cu o „inimă” complet diferită: în loc de păcură sau metanol, un reactor care ar alimenta propulsia timp de aproximativ 40 de ani. Dacă sună ca o navă care pleacă din Shanghai și uită ce înseamnă să tragă pe dreapta la alimentare… asta e și ideea.

Toriu + săruri topite: nuclearul cu ambiție de „mai simplu și mai sigur”

China nu merge pe rețeta clasică a submarinelor nucleare. Propune un reactor cu săruri topite alimentat cu toriu. În MSR, combustibilul e într-o sare lichidă, iar sistemul funcționează la presiuni mult mai mici decât reactoarele cu apă sub presiune. Avantajul teoretic: risc redus de accidente „explozive” și o arhitectură mai compactă. Important: Beijingul testează deja toriul în programul TMSR, cu rezultate raportate în 2025 despre conversia toriului în uraniu-233 într-un reactor funcțional – exact ciclul de combustibil necesar și pe mare.

Reglementările lipsesc: cum poți avea nava fără să ai… porturi

Aici povestea devine mai puțin SF și mai mult Excel. Nu există încă reguli moderne și general acceptate pentru nave comerciale cu reactoare nucleare. Cine le licențiază? Ce porturi le primesc? Cine le asigură? Orice navă container trăiește din rute globale, iar dacă două-trei state spun „nu vrem nuclear la cheu”, modelul economic se prăbușește. De aceea, chiar și Jiangnan recunoaște că incertitudinea de reglementare e obstacolul numărul unu.

De ce această navă e la fel de mult despre putere economică, cât despre energie

China domină shipbuildingul prin volum, dar acum vrea să domine și prin tehnologie. Un portcontainer nuclear ar fi un „trofeu industrial”: ar muta discuția de la „câte nave facem” la „ce nave poate face doar China”. Într-un context în care SUA și aliații vor să reducă dependența de șantierele chineze, un astfel de salt tehnologic e și mesaj geopolitic, nu doar proiect energetic.

Citește și

• Inteligența Artificială nu mai e la modă. Casa Valentino e criticată după ce a făcut o reclamă cu A.I.: „Execuția este tristă, neglijentă și ieftină”
• Senzorul australian LUNA. „Ochi laser” care ar putea face aterizările pe Lună mult mai sigure
• Tendoanele artificiale de la MIT care transformă mușchiul viu în motor turbo pentru roboți biohibrizi