• Comisia Europeană vrea să relaxeze GDPR pentru a facilita dezvoltarea AI în Europa
• Proiectul, parte a pachetului „digital omnibus”, va fi prezentat pe 19 noiembrie 2025
• Companiile AI ar putea obține dreptul de a procesa date sensibile în scopuri de antrenare a modelelor
• Criticii avertizează că UE riscă să submineze drepturile fundamentale ale cetățenilor
• Statele membre sunt împărțite: Franța și Austria se opun, Germania susține reformarea prudentă

Într-o mișcare care ar fi fost de neimaginat acum câțiva ani, Comisia Europeană se pregătește să atingă unul dintre cele mai sacre texte de lege de la Bruxelles — Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) — pentru a da un impuls industriei inteligenței artificiale.

Planul? Un pachet legislativ supranumit „digital omnibus”, menit să „simplifice” birocrația și să dea companiilor de tehnologie mai multă libertate în folosirea datelor.

Rezultatul? O explozie de controverse, acuzații de trădare a principiilor europene și o nouă bătălie între apărătorii confidențialității și promotorii inovației.

Bruxelles-ul calcă pe un teren minat

Potrivit unui document intern obținut de POLITICO, Comisia vrea să introducă excepții majore în GDPR care ar permite companiilor AI să proceseze date sensibile — precum religia, originea etnică, orientarea politică sau informațiile medicale — dacă acestea sunt folosite pentru a „antrena” algoritmi.

De asemenea, Bruxelles-ul ia în calcul o redefinire a conceptului de „date personale”, pentru ca datele pseudonimizate (adică acelea din care identitatea unei persoane e ascunsă) să nu mai fie complet protejate de lege.

Și, ca bonus, Comisia propune și o relaxare a regulilor privind cookie-urile și tracking-ul online, ceea ce ar putea reduce numărul enervant de bannere cu „Acceptați toate cookie-urile?”, dar și nivelul de control pe care îl avem asupra propriei urme digitale.

În teorie, aceste modificări ar „reduce birocrația inutilă” și ar accelera dezvoltarea AI europene. În practică, criticii spun că UE e gata să-și sacrifice propria filozofie a confidențialității pentru a concura cu Statele Unite și China.

„Sfârșitul protecției datelor europene”?

Fostul eurodeputat german Jan Philipp Albrecht, unul dintre arhitecții GDPR, nu s-a ferit de cuvinte dure:

„Este un moment periculos. Dacă se confirmă, Comisia lovește direct în drepturile fundamentale înscrise în tratatele europene.”

Și Max Schrems, fondatorul organizației NOYB — celebru pentru procesele împotriva Facebook și Google — acuză Comisia că „forțează modificările fără consultare reală”:

„Este o tentativă de ocolire a procesului democratic. E grav, mai ales într-un domeniu atât de sensibil.”

De altfel, consultarea publică asupra proiectului s-a încheiat abia în octombrie, iar evaluarea de impact nu a fost publicată — o grabă care ridică suspiciuni chiar și în rândul oficialilor europeni.

Statele membre se împart între principiul protecției și pragmatismul economic

Reacțiile statelor UE sunt, previzibil, divergente.

Franța, Austria, Estonia și Slovenia au anunțat că vor respinge orice tentativă de redeschidere a GDPR, văzând în aceasta un pericol pentru drepturile fundamentale.

Germania, de obicei printre cei mai stricți gardieni ai confidențialității, a schimbat tonul: Berlinul consideră că o „ajustare echilibrată” ar putea ajuta companiile europene să țină pasul cu giganții americani.

În Parlamentul European, discuția e la fel de aprinsă.

Eurodeputata cehă Markéta Gregorová (Verzi) spune că este „surprinsă și îngrijorată” că Bruxelles-ul redeschide dosarul GDPR:

„Profitul nu poate fi pus înaintea drepturilor fundamentale.”

De partea cealaltă, Aura Salla, deputată finlandeză din PPE și fostă directoare de lobby la Meta, e mai conciliantă:

„Dacă este făcut corect, poate aduce claritate juridică și un avantaj competitiv pentru companiile europene. Dar trebuie să ne asigurăm că nu doar giganții americani vor beneficia.”

De ce se întâmplă asta acum

Europa e tot mai conștientă că riscă să piardă cursa globală pentru AI.

În timp ce SUA și China pompează miliarde în inovație, UE e blocată de reguli complexe, litigii și diferențe de interpretare între statele membre.

Raportul Mario Draghi din 2024 a pus degetul pe rană: GDPR, deși esențial pentru protecția cetățenilor, a devenit o povară administrativă care încetinește progresul tehnologic.

Între timp, companii precum Meta, Google și OpenAI au amânat lansări de produse în Europa din cauza deciziilor autorităților de protecție a datelor. Italia a blocat temporar ChatGPT și DeepSeek, iar Irlanda a impus restricții asupra Bard.

Rezultatul? Europa se uită cum restul lumii inovează mai repede.

Între ambiție și paradox

Ironia este că GDPR a fost, la lansarea sa în 2018, mândria digitală a Europei — un model global de cum se face protecția datelor.

Acum, același regulament riscă să devină simbolul stagnării.

„Fie adaptăm regulile la realitățile tehnologice, fie rămânem pe margine”, spune un oficial european citat de The Guardian.

Dar pentru activiști și societatea civilă, mesajul e altul:

„Dacă Europa își relaxează propriile standarde, ce o mai diferențiază de restul lumii?”

Ce urmează

Comisia Europeană va prezenta oficial pachetul „digital omnibus” pe 19 noiembrie 2025.

După aceea, urmează o rundă lungă de negocieri între statele membre și Parlamentul European — o confruntare care promite să fie una dintre cele mai intense din istoria legislativă recentă a UE.

În joc nu e doar politica datelor.

Este vorba despre identitatea digitală a Europei — și despre cât de departe e dispus continentul să meargă pentru a rămâne relevant în era inteligenței artificiale.

Citește și

• Lansarea „Grand Theft Auto VI” a fost amânată, din nou, până în noiembrie 2026
• Nu-ți mai face griji pentru „amprenta ta AI”. Planeta are probleme mai mari
• De Black Friday, ai putea deveni victima escrocheriilor online. Generațiile mai tinere sunt mai predispuse să fie înșelate, arată un studiu