• Islanda a confirmat pentru prima dată prezența țânțarilor pe teritoriul său
• Specia identificată, Culiseta annulata, trăiește deja în alte țări nordice
• Insectele au fost descoperite de Björn Hjaltason, un entomolog amator
• Fenomenul e legat de încălzirea globală și de transporturile internaționale
• Deși nu reprezintă un risc medical, apariția lor marchează o schimbare ecologică importantă

Islanda era una dintre ultimele oaze fără bâzâitul inconfundabil al țânțarilor. Acel tărâm mitic unde oamenii puteau dormi vara cu fereastra deschisă fără să fie treziți de un zzz… pe la ureche. Ei bine, s-a terminat.

Pentru prima dată în istorie, țânțari vii au fost confirmați în Islanda. Trei exemplare — două femele și un mascul — din specia Culiseta annulata au fost descoperite în Kjós, la nord de Reykjavík. Evenimentul a fost anunțat oficial de Institutul de Științe Naturale din Islanda, iar vestea a făcut rapid înconjurul lumii.

Cum s-a întâmplat: un pasionat de insecte, o seară liniștită și o „musculiță” suspectă

Descoperirea îi aparține lui Björn Hjaltason, un localnic și entomolog amator care, pe 16 octombrie, a zărit ceva ciudat plutind deasupra unei benzi îmbibate în vin roșu — un truc folosit pentru a atrage insecte. „Am știut imediat că e ceva neobișnuit”, a declarat el pentru televiziunea publică RÚV.

Hjaltason a reușit să captureze insecta și, câteva ore mai târziu, alte două. A predat toate exemplarele Institutului, unde biologii au confirmat identitatea lor: primii țânțari din Islanda.

Entomologul Matthías Alfreðsson a explicat pentru Iceland Monitor că specia nu e una tropicală: „Culiseta annulata trăiește și în Scandinavia, ba chiar preferă locurile reci. Poate ierna în grajduri sau subsoluri și reapare primăvara.”

De ce au ajuns tocmai acum?

Islanda e, teoretic, prea rece pentru țânțari. Practic, nu mai e chiar așa. Temperaturile medii au crescut semnificativ în ultimele decenii, iar Arctica se încălzește de peste două ori mai repede decât restul lumii.

Specialiștii cred că insectele au ajuns accidental prin transporturi internaționale — în containere, camioane sau avioane — dar faptul că au supraviețuit și s-au mișcat liber în aer liber e semnificativ.

„Dacă o specie de țânțar poate trece iarna în Islanda, e un semn clar că mediul s-a schimbat. Într-un fel, țânțarii sunt un termometru biologic”, a spus Alfreðsson.

Calmați-vă: nu e vorba de țânțari purtători de boli

Înainte să-ți imaginezi Islanda infestată de malarie, vestea bună e că Culiseta annulata nu e un vector de boli. În Europa, e considerat mai degrabă un „biting nuisance” — adică o enervare care înțeapă, nu o amenințare sanitară.

Totuși, The Washington Post și The Guardian notează că evenimentul are valoare simbolică: o specie care altădată nu putea supraviețui la aceste latitudini e acum confortabilă acolo. Cu alte cuvinte, nu Islanda a devenit mai ospitalieră — clima s-a schimbat.

Ce urmează: vor rămâne sau nu?

Deocamdată, cei trei țânțari sunt doar niște „pionieri”. Autoritățile științifice vor monitoriza zona în lunile următoare pentru a vedea dacă au depus ouă și dacă larvele pot supraviețui iernii.

Dacă primăvara 2026 aduce un nou roi de Culiseta annulata, înseamnă că Islanda nu mai e doar o destinație de tranzit pentru insecte — ci o nouă casă. Iar atunci, gluma localnicilor („La noi nu plouă, dar bate vântul și mușcă aerul”) ar putea căpăta un sens… literal.

Citește și

• Volvo îți dă curent gratis. Un an de încărcare acasă pentru noile mașini electrice, în parteneriat cu Vattenfall
• Cards Against Humanity îl învinge pe Elon Musk. SpaceX, obligată să-și „care gunoiul spațial”
• Zuckerberg expune copiii vulnerabili pe Instagram. Cât de problematic devine algoritmul platformei