• Sub 1% din activitatea online a oamenilor implică inteligență artificială
• ChatGPT acaparează 85% din toate vizitele AI
• Trăsăturile „întunecate” de personalitate (narcisism, machiavelism, psihopatie) sunt corelate cu folosirea mai intensă a AI
• Oamenii supraestimează cât de des folosesc AI
• În prezent, AI este mai mult un instrument de muncă, nu un partener de conversație zilnic

Inteligența artificială pare să fi cucerit lumea. Este în reclame, în filme, în conferințe și în discursurile liderilor tech.

Dar în viața de zi cu zi? Aproape că lipsește.

Un studiu recent publicat în Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking a analizat peste 14 milioane de vizite web și a descoperit ceva ce puțini s-ar fi așteptat:

AI reprezintă sub 1% din activitatea online a majorității oamenilor.

Pe scurt, deși vorbim mult despre ChatGPT și algoritmi care ne schimbă viața, majoritatea nici nu-i deschid vreodată.

„Este uimitor cât de puțin folosesc oamenii AI, chiar și studenții, care sunt de obicei primii care adoptă tehnologiile noi”, spune Emily McKinley, doctorand la University of California, Davis, și autoarea principală a studiului.

Ce au făcut cercetătorii (și cât de mult au intrat în viețile oamenilor)

Echipa condusă de McKinley a făcut ceva ce puțini cercetători au curajul să încerce:

a cerut voluntarilor acces la istoricul lor de navigare real timp de 90 de zile.

Au fost analizați aproape 1.000 de participanți — 499 studenți universitari și 455 persoane din publicul larg — care au folosit Google Chrome.

Apoi, fiecare vizită pe site-uri de inteligență artificială (ChatGPT, Copilot, Gemini etc.) a fost comparată cu restul activității digitale.

Rezultatul: doar o mână de oameni folosesc AI zilnic, iar restul… se mulțumesc să vorbească despre el.

ChatGPT, regele neîncoronat al AI-ului

Dintre toate site-urile analizate, ChatGPT domină cu peste 85% din vizitele AI.

Altfel spus, atunci când oamenii spun „am folosit AI”, de fapt vorbesc aproape sigur despre ChatGPT.

Totuși, chiar și în rândul studenților – categoria considerată „early adopters” – AI a reprezentat doar 1% din navigare.

Pentru publicul general, cifra scade și mai jos: 0,44%.

McKinley o spune direct: „AI nu a intrat încă în viața digitală a oamenilor obișnuiți. E mai degrabă un subiect cultural decât o practică zilnică.”

Cei care folosesc AI des? Au trăsături mai… întunecate

Aici studiul devine cu adevărat interesant.

Analizând scorurile de personalitate, cercetătorii au descoperit că utilizatorii „prolifici” de AI — adică cei care petrec peste 4% din timpul online pe site-uri AI — tind să aibă valori mai ridicate la trăsături precum:

• Machiavelism – înclinația spre manipulare strategică,
• Narcisism – nevoia de validare și control,
• Psihopatie – impulsivitate și lipsă de empatie.

„Nu înseamnă că toți utilizatorii de ChatGPT sunt psihopați,” glumește McKinley.

„Dar există o legătură între curiozitatea tehnologică și aceste trăsături mai orientate spre control și putere.”

În rândul publicului larg, corelațiile au fost mai slabe, dar machiavelismul a rămas constant asociat cu folosirea mai frecventă a AI.

Oamenii cred că folosesc AI mai mult decât o fac

Când au fost întrebați cât de des cred că folosesc AI, mulți participanți au răspuns cu încredere — dar datele au spus altceva.

Cercetătorii au descoperit o corelație slabă între percepție și realitate (doar 0,3).

Cu alte cuvinte, oamenii își imaginează că folosesc AI „destul de des”, dar istoricul de navigare arată că nu prea.

Este un contrast familiar în era digitală — la fel ca atunci când juri că „nu stai prea mult pe telefon”.

Ce urmează: AI-ul va deveni o unealtă, nu un companion

Interesant este că, potrivit studiului, momentele în care oamenii folosesc AI apar între activități legate de muncă, educație sau căutări tehnice.

După o sesiune de ChatGPT, mulți participanți au accesat platforme de învățare, software sau site-uri profesionale.

Asta sugerează că, în prezent, AI-ul este mai degrabă o unealtă de productivitate decât o sursă de distracție.

„Vedem AI-ul integrându-se în fluxurile de lucru, nu în timpul liber”, spune McKinley.

Echipa de la UC Davis intenționează acum să analizeze cum se schimbă comportamentul utilizatorilor:

scriu eseuri? caută soluții? își externalizează gândurile?

„Următorul pas e să înțelegem de ce folosesc oamenii AI și ce efecte are asupra lor.”

Ce ne spune, de fapt, acest studiu

AI-ul e peste tot în discurs, dar aproape inexistent în obiceiurile digitale reale.

Cei care îl folosesc frecvent au un profil psihologic aparte — mai calculat, mai pragmatic, mai înclinat spre control.

Restul? Încă privesc AI-ul ca pe un spectacol futurist.

Într-o lume care vorbește obsesiv despre „revoluția AI”, realitatea e mult mai umană:

puțini o folosesc, și cei care o fac… o fac pentru a lucra, nu pentru a visa.

Citește și

• Workslop, când A.I.-ul lucrează din greu ca să nu facă nimic
• Apple reinventează AirPods. Căști cu camere IR și senzori de sănătate, gata să-ți citească temperatura
• Apple te provoacă la 10 minute de liniște. Badge limitat de Ziua Sănătății Mintale pe Apple Watch