• Meta a fost acuzată că afișează reclame legate de sarcină chiar și după pierderea unei sarcini
• Tanya O’Carroll a obținut oprirea totală a reclamelor personalizate, după o acțiune în instanță
• ICO consideră că publicitatea targetată = marketing direct, iar oamenii au dreptul legal să se opună
• Meta a introdus în UK abonamentul „fără reclame” – £2,99/lună –, model criticat ca „taxă pe intimitate”
• Femeile afectate cer empatie digitală și un sistem care să înțeleagă nu doar ce vrem să cumpărăm, ci și ce nu mai putem suporta

Pentru multe femei, pierderea unei sarcini este o durere pe care nu o poți explica în cuvinte. Dar algoritmii Facebook și Instagram par complet surzi la suferință — ba chiar o amplifică.

Sammi Claxon, o tânără din Nottinghamshire, a avut cinci pierderi de sarcină. De fiecare dată, feedul ei online a continuat să o asalteze cu reclame pentru scutece, haine de bebeluși și aplicații de sarcină.

„Când vezi testul pozitiv, deja te simți mamă. Iar când totul dispare, acele reclame sunt ca o palmă peste suflet”, spune Sammi.

Ea nu este singura. Zeci de femei din Marea Britanie povestesc că, după pierderea sarcinii, nu au putut scăpa de algoritmi care le aminteau, zi după zi, de ceva ce nu mai există.

Cazul Tanya O’Carroll: femeia care a spus „nu” Meta

Una dintre ele, Tanya O’Carroll, a decis să nu mai tacă. În 2022, ea a dat în judecată Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, acuzând-o că îi folosește datele personale pentru reclame personalizate fără consimțământ real.

În martie 2025, după o bătălie de aproape trei ani, Tanya a obținut o victorie istorică: Meta a fost de acord să nu-i mai folosească datele pentru nicio formă de publicitate targetată.

„Pe scurt, am reușit să opresc toate reclamele invazive. Cred că sunt singura persoană din Marea Britanie care nu mai primește reclame personalizate pe Facebook”, a spus ea pentru BBC.

Autoritatea britanică pentru protecția datelor, ICO, i-a dat dreptate: publicitatea targetată online este marketing direct, iar utilizatorii au dreptul legal să se opună.

Rezultatul? Peste 10.000 de oameni au depus cereri similare către Meta, cerând oprirea folosirii datelor personale pentru reclame.

„Consent or pay”: noul preț al liniștii digitale

După presiunea publică și juridică, Meta a venit cu o soluție „de compromis” — dar care a inflamat și mai multe discuții.

În septembrie 2025, compania a introdus în Marea Britanie un nou model de abonament: £2,99/lună pentru Facebook și Instagram fără reclame.

Dacă nu vrei ca Meta să te urmărească, plătești. Dacă nu plătești, îți accepți soarta de „țintă” pentru reclame.

Modelul, numit „consent or pay”, a fost prezentat ca o alegere „liberă”. Dar pentru femeile care trec printr-un moment traumatic, pare mai degrabă o taxă pe intimitate.

„Să trebuiască să plătești ca să nu vezi conținut care îți frânge inima… e absurd. Dacă le-ar păsa cu adevărat de utilizatori, ar găsi o soluție umană, nu una pe abonament”, spune Rhiannon Lawson, care a pierdut două sarcini în trei ani.

Când „vedeți mai puține reclame” nu înseamnă mai puțină durere

Meta susține că utilizatorii pot limita temele de reclame prin setările Ad Preferences. În teorie, poți bifa „nu vreau conținut despre parenting”. În practică, algoritmul nu înțelege nici empatie, nici context.

Hayley Dawe, din Staffordshire, a pierdut gemenii după mai multe încercări de fertilizare in vitro. Deși a marcat reclamele ca „spam” și a dezactivat categoriile legate de părinți, feedul ei era plin de perne pentru gravide, rochii de maternitate și aplicații pentru urmărirea sarcinii.

„Am încercat tot. Trei săptămâni mai târziu, aceleași reclame. Mi se pare o glumă proastă”, a spus Hayley pentru BBC.

Fostul manager Meta, Arturo Bejar, a confirmat că funcția „Mark as spam” nici măcar nu era conectată la sistemele de moderare.

„E doar o iluzie de control. Raportările nu ajungeau nicăieri. Sunt inumane, pentru că Meta știe cât de mult rănesc aceste lucruri, dar preferă să le ignore”, a spus el.

Ce spune Meta (și ce nu spune)

Meta a transmis că „ia în serios aceste probleme” și că „îmbunătățește constant sensibilitatea sistemului de livrare a reclamelor”.

Compania recunoaște că sistemele „nu sunt perfecte” și „uneori pot afișa conținut nepotrivit”.

Însă, pentru femeile care au trecut prin pierderi, cuvintele nu ajută.

„Tehnologia nu înțelege pierderea”, spune Rhiannon. „Și în momentele când crezi că ești ok, îți trimite o reclamă cu un bebeluș zâmbind. Atât de precis și atât de devastator.”

Ce înseamnă asta pentru viitor

Cazul Tanya O’Carroll a creat un precedent periculos pentru Meta, dar și o speranță pentru utilizatori: că algoritmii pot fi confruntați cu legea.

În același timp, modelul „consent or pay” ridică o întrebare etică: de ce ar trebui să plătim pentru protecția datelor și pentru liniștea emoțională?

Pentru moment, singura protecție reală rămâne educația digitală și presiunea publică.

Într-o lume unde reclamele ne cunosc dorințele, dar nu și suferințele, femeile ca Sammi, Tanya și Rhiannon ne reamintesc că algoritmii nu au inimă — dar noi, da.

Citește și

• Cercetătorii italieni folosesc VR și A.I. pentru a simula efectele psihedelicelor. Cyber Deluxe stimulează creativitatea și reduce anxietatea
• Apple te provoacă la 10 minute de liniște. Badge limitat de Ziua Sănătății Mintale pe Apple Watch
• Cum văd adolescenții europeni viitorul tehnologiei: între AI, YouTube și echilibrul digital