• Noland Arbaugh, paralizat de la umeri în jos după un accident din 2016, a devenit în ianuarie 2024 primul om cu implant cerebral Neuralink.
  • Cipul îi permite lui Arbaugh să controleze un computer fără a-și mișca trupul – putând juca jocuri, aprinde televizorul sau activa alte dispozitive.
  • Arbaugh folosește cipul în jur de zece ore pe zi: s-a reîntors la studii, lucrează la o afacere și susține conferințe: „Am din nou un scop.”

La 18 luni după ce a devenit prima persoană din lume care a primit implantul cerebral de la Neuralink dezvoltat de Elon Musk, Noland Arbaugh spune că viața lui „s-a transformat radical”, scrie Fortune.

În 2016, Arbaugh a suferit un accident la înot în urma căruia și-a dislocat două vertebre și a rămas paralizat de la umeri în jos. În ianuarie 2024, a devenit prima persoană din lume care să accepte cipul cerebral.

La Barrow Neurological Institute din Phoenix, o echipă chirurgicală a folosit un robot creat de Neuralink pentru a-i implanta dispozitivul: un cip conectat prin fire microscopice cu peste 1.000 de electrozi direcționați spre neuronii din cortexul motor.

Recomandări

VIAȚĂ VEȘNICĂ ÎN CLOUD
YOUTUBE ELIMINĂ DEEPFAKE LA CERERE
ȘTIINȚA PRINDE ARIPI

Dispozitivul înregistrează activitatea cerebrală și o traduce în comenzi digitale. Practic, Arbaugh poate controla un computer doar cu gândul. Astfel, el reușește să joace Mario Kart, să își aprindă televizorul sau purificatorul de aer – fără să își miște mâinile.

Chiar din prima zi, Arbaugh a stabilit un record mondial de precizie în controlul cursorului prin interfață creier-computer (BCI). „A fost foarte, foarte ușor de învățat”, povestește el.

„Participantul 1”

Arbaugh, cunoscut în cadrul Neuralink drept „P1”, a intrat într-un club extrem de restrâns: doar aproximativ 80 de persoane din lume au mai primit astfel de implanturi experimentale, testate de institute din SUA și China încă din 1998.

Însă Neuralink mizează pe o tehnologie mai avansată decât competiția: fire mai numeroase, plasarea direct în cortexul motor și conectivitate wireless.

Dispozitivul are însă și limitări: bateria se descarcă după cinci ore și trebuie reîncărcată, de obicei printr-o bobină ascunsă în pălăriile lui Arbaugh.

Dincolo de aspectele tehnice, notorietatea lui Elon Musk a atras o atenție mediatică masivă asupra primului pacient. Arbaugh a devenit rapid o figură publică: a fost invitat la podcasturi, intervievat de jurnaliști, dar a fost și ținta unor atacuri cibernetice și chiar a unei alarme false care a adus un echipaj SWAT la el acasă.

O nouă viață

„Sunt mereu ocupat acum, e complet diferit față de anii pierduți după accident”, spune el. Astăzi, folosește cipul circa 10 ore pe zi pentru a studia, a citi, a învăța și chiar a organiza interviuri. Și-a reluat studiile, lucrează la o afacere proprie și susține conferințe publice despre experiența lui.

„Am din nou un scop. Simt că pot să-mi împlinesc potențialul într-un mod real.”

De la primul implant al lui Arbaugh, încă opt persoane – inclusiv o femeie – au intrat în studiile clinice Neuralink, desfășurate acum în SUA, Canada, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Toți participanții suferă de paralizie sau ALS – scleroză laterală amiotrofică.

Compania lucrează deja la proiecte noi: un studiu intitulat „Blindsight” pentru a reda vederea celor nevăzători, precum și brațe și picioare robotice controlate mental.

Musk a declarat chiar că „într-o zi, pacienții vor putea controla un robot Optimus de la Tesla, cu puterea gândului”.

Riscuri mari, speranțe pe măsură

Ca „prim voluntar”, Arbaugh a știut că riscurile erau mari. Mama lui nici nu a putut citi toate paginile cu riscuri înainte de operație. Totuși, părinții l-au sprijinit.

„Chiar dacă nu ar fi funcționat, știam că acest pas va ajuta pe cineva în viitor”, spune el.

Deși unele fire ale implantului s-au desprins după operație – incident confirmat ulterior de Neuralink și Wall Street Journal – Arbaugh a ales să nu vorbească atunci public despre asta, pentru a nu submina încrederea în proiect.

„Iubesc acest dispozitiv și ceea ce face compania. Sunt foarte mândru de el”, spune Arbaugh.

„Tehnologia va fi viitorul Medicinei”

Arbaugh nu s-a considerat niciodată un „cyborg”, deși recunoaște că, tehnic, este unul.

„Mă văd doar ca un tip obișnuit… dar e amuzant să mă gândesc la asta”, spune el.

Mai important, experiența l-a convins că tehnologia va juca un rol central în medicina viitorului: „Întotdeauna am crezut că paralizia va fi vindecată prin medicamente sau chirurgie. Dar acum văd că avansurile tehnologice vor aduce multe din răspunsurile pe care le-am căutat zeci de ani”.

Între timp, Arbaugh își trăiește noua viață: joacă Mario Kart cu tatăl său, merge la facultate și își construiește o carieră.

Nu m-aș fi așteptat niciodată să ajung aici”, spune el.